Cum au „mișcat” refugiații ucraineni piața chiriilor din orașele în care s-au stabilit în România / Cât încasează Zelenski din chirie la vila din Toscana
Cei mai mulți ucraineni s-au refugiat în Polonia, unde comunitatea lor este cea mai numeroasă din regiune, iar asta s-a simțit imediat pe piața imobiliară de acolo. Și în România au venit mulți ucraineni, iar în orașele în care s-au stabilit, chiriile au crescut consistent. Iar programul guvernamental prin care cei care găzduiesc refugiați din Ucraina primesc 50 de lei/zi a fost o mană cerească pentru români.
De la invazia Rusiei în Ucraina aproape 3 milioane de ucraineni au tranzitat România. Potrivit unui bilanț al Ministerului Afacerilor Externe, circa 87.000 au rămas în țara noastră. Dintre ei, peste 7.000 și-au găsit un loc de muncă în industria prelucrătoare, în construcții, hoteluri și restaurante, reparații autovehicule sau în marile magazine.
Cei mai mulți ucraineni s-au orientat spre orașele din Nord, apropiate de graniță, spre Constanța și Mamaia, dar și în Capitală.
„După izbucnirea războiului, în prima fază România a fost o țară de tranzit. Oamenii veneau pentru 2-3 zile, se opreau la ambasadă ca să-și facă actele , foarte mulți neavând pașapoarte pentru copii și apoi plecau mai departe”, a explicat într-o discuție cu HotNews.ro Georgian Marcu, broker imobiliar, proprietarul agenţiei Green Angels și membru al Asociației Profesionale a Agenților Imobiliari din România.
„În faza a doua, refugiații ucraineni căutau un loc în care să se adăpostească 2-3 luni, în speranța că războiul se va termina, iar ei se vor întoarce acasă. Problema era că proprietarii români nu voiau să închirieze pe 2-3 luni, ci cel puțin pe un an. Mai degrabă am găsit proprietari care ne-ar fi dat gratuit apartamente pentru ucraineni, acoperind costurile cu utilitățile , decât proprietari care să fie dispuși să închirieze contra cost la prețul pieței”, spune Marcu.
După ce au realizat că războiul nu se va termina prea repede, refugiații au început să închirieze și pe termen lung, în special, pe segmentul superior de preț.
Cele mai mari creșteri de la lună la lună în noiembrie anul trecut (noiembrie 2022 vs. octombrie 2022) sunt înregistrate în Constanța, unde garsonierele sunt cu 11% mai scumpe, iar apartamentele de 3 camere, cu 10%. Garsonierele din Oradea au un preț cu 13% mai mare, iar la Iași cu 8%. În București, creșterea apare la apartamentele de 3 camere, cu 9%, potrivit unui raport al Storia.ro.
Afacerea 50/20
„Pentru segmentul inferior a apărut programul guvernamental cu 50 de lei/zi pentru cazare și 20 pentru masa. Celebrul program „50/20”. Ei, acest program a pus mare presiune pe proprietățile ieftine pentru că proprietarii luau mai mulți bani prin programul ăsta, 50-20 decât dacă îl închiriază pe termen lung la preț de piață.
Să vă dau un exemplu: zilele trecute a apărut la închiriere o vilă în zona Pitești. Vila putea găzdui până la 16 persoane. Faceți un calcul: 16 oameni x 50 de lei/zi înseamnă 800 de lei/zi sau 24000 de lei pe lună, adică aproape 5000 de euro lunar.
Sau luați cazul unui apartament cu 2 camere în care vin 3 persoane (mama, tata și un copil, desi de regulă ei au câte doi copii) . Trei persoane x 50 de lei/zi înseamnă 150 de lei pe zi, sau 4500 de lei pe lună. Aproape 1000 de euro/lună, la o chirie medie de 300 de euro, dacă discutăm de București”, mai spune Marcu.
Au ieșit de pe piață foarte multe proprietăți, iar când oferta scade, prețul crește
În orașele mari, piața a fost rău lovită. Au ieșit de pe piață foarte multe proprietăți, iar când oferta scade, prețul e normal să crească, spune brokerul imobiliar.
Când vine vorba de cumpărat apartamente, aici lucrurile sunt mai complicate, pentru că transferi foarte greu banii din băncile lor în băncile noastre. Am avut cazuri în care un ucrainean a vrut să cumpere două apartamente în România și a trebuit să treacă înapoi în Ucraina, să scoată 10.000 de euro, să treacă granița cu ei, apoi să se întoarcă să mai scoată 10.000 de euro și tot așa.
În România, achizițiile se fac mai degrabă pe segmentul premium, nu pe cel luxury
De asemenea, la noi vin mulți IT-iști care lucrează remote dar și mulți antreprenori din toate domeniile economice- comerț, industrie etc- care preferă chirii în zona de preț 600-1.000 euro .
Anul trecut, brokerul imobiliar estima că în Capitală sunt 28203 apartamente disponibile la închiriat în București. Peste 1300 de case în Ilfov. „Aș aproxima ca acest stoc poate acomoda 100000-120000 oameni. Următoarea provocare pe care o va avea Bucureștiul va fi aceea de a găzdui refugiații din Ucraina pe termen mediu când spun mediu mă refer la mai mult de 2-3 zile cât stau acum pentru a-și rezolva actele și a pleca mai departe. Au aparut oameni care vor sa plătească pentru chirie, la prețul pieței, dar nu au de unde sa inchirieze!!!”, spunea atunci Marcu.
Ucrainenii cu bani mulți preferă Franța și Italia, ce să caute ei în România?
Coasta de azur sau Toscana sunt primele opțiuni ale ucrainenilor cu bani. Până și președintele Zelenski și-ar fi luat o casă cu 15 camere în Toscana, închiriată după război cu 50.000 de euro unui rus căsătorit cu o estoniană, scrie presa locală. Informația a fost negată de agenția imobiliară care administrează vila, aceasta spunând că există o clauză care interzice închirierea ei clienților ruși.
Presa franceză vorbește de achiziții de milioane de euro făcute de ucraineni. „Imediat după ce războiul a început, am văzut ucraineni coborând din Bentley-uri și Porsche Cayennes, am fost șocați de numărul lor”, spune un agent imobiliar pentru un săptămânal din Franța.
„Am avut un val uriaș de cereri de închiriere”, adaugă un manager de la agenția Barnes. Cel mai adesea, doamna și copiii vin în vizită, fac alegerea, apoi soțul confirmă închirierea la sume uneori amețitoare: „250.000 euro pe lună”, pentru o „vilă mare”. De unde vin banii? „Nu plătesc cash. A trecut vremea marilor oligarhi cu servieta lor cu bancnote. Majoritatea au conturi bancare in Monaco, Londra, Cipru, Malta…”, argumenteaza un sef al unei agenții imobiliare.
El amintește de achiziția de către deputatul Serghei Liovochkin a unei clădiri de pe coasta de vest a Cape Town pentru 35 de milioane de euro, sau a vilei La Mauresque, fostă reședință a scriitorului britanic Somerset Maugham, de către ucraineanul Dmitro Firtasch, pentru 50 de milioane de euro. Printre cele mai recente tranzacții, o altă vilă pe cale de a fi vândută cu „douăzeci de milioane de euro”: cumpărătorul este ucrainean, vânzătorul este rus.
Sursa foto: DreamsTime