Cum e folosită inteligența artificială într-un centru medical din New York. Ajută la tratarea pacienților: „AI face asta mai bine”

Frica noastră de schimbare este oglindită în felul în care ne raportăm la aplicarea științei. Deși ea ne spune următorul lucru: datele din fișele medicale ale pacienților pot fi nu doar complicate, ci și incomplete. Medicina avansează constant, iar medicii nu pot ține pasul cu toate schimbările care se întâmplă în industrie. Însă Inteligența Artificială poate.

„Educație medicală de precizie” sună excelent, dar cum acoperi promisiunea? Centrul NYU Langone Health, din New York, care se ocupă cu îngrijirea pacienților, educația și cercetarea, a dezvoltat un model lingvistic extins (LLM). Acesta funcționează drept consilier medical și cercetător, arată site-ul din domeniul tehnologiei VentureBeat.

Șase spitale de urgență într-un singur spital

Centrul, care include și două școli de medicină și șase spitale de urgență, a antrenat inteligența artificială cu informații, care acum generează date despre pacienți, de unde pot rezulta recomandări pentru analize și tratamente. 

În fiecare noapte, modelul procesează dosarele electronice ale pacienților. Apoi, le corelează cu cercetări relevante și sfaturi de diagnosticare. Acestea sunt trimise medicilor rezidenți prin e-mail. Metoda este numită de instituție „educație medicală de precizie”.

„Acest concept de «precizie totală» este necesar în domeniul sănătății”, a declarat pentru VentureBeat directorul Institutului pentru Inovații în Educația Medicală la NYU Langone Health, Marc Triola.

Triola a explicat că, în ultima perioadă, inteligența artificială a arătat „tot mai mult că poate depăși multe dintre prejudecățile cognitive, erorile și deficiențele din sistemul de sănătate”. Pe scurt, IA poate îmbunătăți procesul de diagnosticare al pacienților.

Cum funcționează modelul pentru pacienți

În fiecare noapte, modelul folosit la Langone se conectează la baza de date a instituției. Ea extrage date medicale despre pacienții consultați în ziua precedentă, apoi caută informații despre diagnostic. Ulterior, modelul caută în literatura de specialitate, care conține „milioane și milioane de lucrări”, a explicat Triola. 

De exemplu, dacă un pacient cu insuficiență cardiacă a fost la un control în ziua precedentă, e-mailul va oferi o recapitulare a cauzei afecțiunii și informații despre cele mai noi tratamente. În plus, poate oferi sugestii despre pașii pe care rezidenții i-ar putea urma în continuare.

„Am primit un feedback excelent din partea studenților, rezidenților și a cadrelor didactice despre cum acest sistem îi ajută, fără efort, să rămână la curent”, a declarat Triola. Apoi integrează aceste informații în modul în care iau decizii privind planul de îngrijire al pacienților.

Sistemul AI, „fundamental” în educația rezidenților

Acest model de inteligență artificială este „fundamental” în educația medicilor rezidenți și a studenților, pentru că adună într-un singur loc date despre toți pacienții și informații despre parcursul studenților, a susținut directorul Institutului pentru Inovații.

Responsabilul de informații medicale, Paul Testa, a subliniat că sisteme AI de calitate nu sunt posibile fără date de calitate. Lucrul „nu este cel mai ușor lucru de realizat” dacă datele nu sunt deja adunate într-un singur loc.

Conform lui Triola, întrebarea principală la care echipa sa a încercat să răspundă este: „Cum conectăm diagnosticul, contextul studentului și toate materialele de învățare?”. „Brusc avem această cheie pentru a debloca totul: inteligența artificială generativă”, a răspuns el.

Inteligența Artificială a permis școlii să renunțe la modelul „one-size-fits-all” (model universal). Acesta era folosit indiferent dacă studenții intenționau să devină, de exemplu, neurochirurgi sau psihiatri – discipline diferite, care necesită abordări diferite. Ultraspecializarea este noul trend în mai multe profesii. Și în medicină.

De aceea este important ca studenții să primească o educație personalizată pe tot parcursul studiilor, care să fie adaptată nevoilor lor, iar acest lucru nu se poate face doar prin munca profesorilor, a explicat Triola.

Reevaluarea practicilor „sacre” din medicină

O teamă care există în mediul universitar este că tinerii își pierd anumite abilități profesionale din cauză că primesc informațiile mult mai rapid și nu își mai dezvoltă ei abilitatea de a le căuta.

Triola a menționat că, deși există noțiuni „sacre” în profesia de medic, există și lucruri care se schimbă și este normal să fie așa. De exemplu, există percepția că rezidenții ar trebui să fie mereu implicați în cercetare. Însă cantitatea de informații medicale care există astăzi și „ritmul frenetic” al dezvoltării medicinei clinice cer o abordare diferită, a subliniat Triola.

În ceea ce privește cercetarea, el a remarcat: ”AI face asta mai bine, iar acesta este un adevăr inconfortabil pe care mulți oameni nu vor să-l accepte”.