Cum explică CCR respingerea legii privind modificarea pensiilor magistraților / Reacții Dan, Bolojan și Savonea / Mesajul președintelui pentru români / Ce urmează
Ce spun atât ”învingătorii” de la Înalta Curte, cât și ”înfrânții” din Guvern, după ce Curtea Constituțională a României a decis luni în favoarea contestației depuse de Înalta Curte la legea Guvernului Ilie Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.
CCR a explicat, într-o primă reacție, că a declarat legea neconstituțională pe motive de formă, respectiv pe lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Guvernul avea obligația de a aștepta avizul CSM, pentru emiterea căruia CSM avea 30 de zile la dispoziție, conform legii, a spus CCR într-un comunicat.
Primele reacții au fost:
Judecător Lia Savonea, președinte ÎCCJ: „Independența justiției nu este un privilegiu”
Președinta Înaltei Curți, cea care a depus contestația, a reacționat la decizia luată de judecătorii CCR cu o majoritate de 5 la 4 spunând că „independența justiției nu este un privilegiu al magistraților”.
„Justiția nu se negociază și nu se supune presiunilor politice. Admiterea excepției de neconstituționalitate confirmă că independența justiției nu este un privilegiu al magistraților, ci o garanție pentru cetățeni”, a spus Savonea, potrivit Euronews.
„Decizia CCR arată că statul de drept se apără prin Constituție, nu prin atacuri politice. În fața atacurilor și presiunilor din ultimele luni, această decizie arată că fundamentul constituțional al statului de drept rămâne solid, dincolo de orice dispută politică”, a adăugat judecătoarea care conduce ÎCCJ, instituția care a reclamat legea la CCR.
Bolojan: „Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani”
Premierul Ilie Bolojan a anunțat luni seară, la aproximativ cinci ore după ce Curtea a respins proiectul asumat de guvern în Parlament, că această reformă rămâne „un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliţie”.
„CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate”, a spus șeful Executivului.
„Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci sunt privilegii insuportabile social și bugetar. Nu Guvernul, nu un om politic sau un partid au nevoie de această reformă, ci România are nevoie de ea”, a mai spus premierul.
Nicușor Dan: Oamenii trebuie să fie stimulați să muncească, nu să iasă la pensie
Președintele Nicușor Dan s-a arătat convins luni seară că legea privind pensiile magistraților va fi schimbată în cursul acestui an, afirmând că a remarcat că există „voință politică” în coaliție pentru rezolvarea problemei. În acest context, șeful statului le-a transmis românilor un „mesaj” direct.
„Este un moment emoțional, pentru că a fost multă așteptare publică pe legea asta. Au fost mai multe variante în ultimii ani care, tot așa, au avut diverse probleme, unele au fost declarate neconstituționale, de asemenea, însă, ce-i important, în opinia mea, este că există voință la nivelul coaliției de guvernare pentru ca această problemă să fie rezolvată”, a declarat șeful statului, într-un interviu acordat emisiunii „Observator”, de la Antena 1.
„Azi, Curtea Constituțională a găsit, și respectăm deciziile Curții Constituționale, o obiecție de formă, nu s-a așteptat un aviz. Au ieșit, deja, câțiva dintre reprezentanții coaliției care au spus că vor reveni cu un proiect care să complinească acest aviz. Deci, mesajul meu pentru românii care se uită la noi este că asta este o problemă, faptul că pensiile sunt egale cu salariul și nu stimulează oamenii să rămână să muncească, ci îi stimulează să iasă din sistem exact când sunt în putere, e o problemă pentru sistemul de justiție și e o problemă de justiție socială și ea va fi rezolvată. Niciun dubiu aici”, a adăugat președintele.
Prima reacție a Curții: Legea a fost analizată doar pe motive de formă, nu și pe conținut
CCR invocă doar criticile de neconstituționalitate extrinseci, adică legate de forma legii, nu și de conținut, pentru că asupra acestora judecătorii constituționali nu au intrat în analiză.
Comunicatul CCR, integral:
„Curtea Constituțională a stabilit că, în cauza de față, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.
De asemenea, a constatat că este de competența legiuitorului să aprecieze asupra frecvenței modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu și, prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție. Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:
- – angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență;
- – caracterul succesiv al unor reforme sau evoluții legislative nu este în sine contrar securității juridice atât timp cât Parlamentul urmărește în mod coerent atingerea unei finalități raționale, care să integreze în mod organic soluțiile legislative promovate în dreptul pozitiv. Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiția ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp și să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertățile fundamentale ori standarde, principii, valori constituționale. Mai mult, nicio prevedere constituțională nu stabilește o interdicție temporală în privința Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu;
- – de vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta.
Decizia este definitivă și general obligatorie”.
Cum s-a împărțit votul în CCR
Votul în CCR a fost de 5 la 4 pentru admiterea sesizării instanței supreme, au declarat pentru HotNews surse din Curtea Constituțională.
Potrivit surselor HotNews, cei cinci judecători care au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate a legii privind pensiile magistraților sunt: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Marian Busuioc.
Ședință la Coaliție marți
Conform liderului PSD, Sorin Grindeanu, coaliția se va întruni marți în prima ședință după decizia Curții Constituționale. Întrebat dacă, în opinia sa, se impune demisia lui Ilie Bolojan, liderul PSD a spus că premierul nu trebuie să plece.
În 2 septembrie, la o zi după ce a angajat răspunderea Guvernului în Parlament pe pachetul de măsuri, premierul Ilie Bolojan a fost întrebat de HotNews într-o conferință de presă dacă își va da demisia în cazul în care proiectul de lege privind pensiile magistraților va pica la CCR.
„Când ai un proiect important care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”, a răspuns Bolojan.
INTERVIURILE HotNews.ro