Cum facem să nu mai fie copiii smulși de traficanți de pe băncile școlii

Zeci de mii de copii nu au mai ajuns la examenul de Evaluare Națională sau Bacalaureat anul acesta. Unii dintre acești copii ar putea fi în mâinile traficanților. De ce spun asta? Momentul abandonului școlar coincide cu momentul recrutării victimelor traficului de persoane, conform unui studiu recent al organizației Justice and Care Romania. Iar cel mai frecvent, victima este o fată de 14-15 ani din mediul rural, care folosește rețelele sociale și are un smartphone. În loc să fie la școală, în loc să fie la Evaluarea Națională sau la Bacalaureat, în loc de o șansă la un viitor, aceste fete, acești copii pe care statul eșuează să îi protejeze, primesc la schimb o condamnare la chin și suferință.

Internetul a ajuns astăzi principala sursă de atragere a victimelor în capcana traficului de persoane. Jumătate din victime sunt copii. Traficanții folosesc tehnologia la fiecare pas. În fiecare zi, un copil devine victimă. Cum ajungem aici? Traficanții sunt abili pe internet și greu de identificat într-o lume virtuală cu mesaje criptate, care se schimbă extrem de rapid. Astfel că o mână aparent invizibilă îi smulge pe acești copii de pe băncile școlii care eșuează să îi pregătească pentru viață și riscurile ei. Îi smulge din sânul familiilor suficient de sărace cât să fie vulnerabile și anesteziate în fața abuzului, dar suficient de „bogate” încât copiii să aibă acces la un smartphone, care devine poarta de intrare a traficanților în casa lor.

Lupta cu traficul de persoane înseamnă tehnologie și oameni pregătiți. Când traficanții atacă printr-o tehnologie avansată, nu poți să contracarezi cu mâinile goale. Efectiv, nu poți. Rezultatele o arată. De la un an la altul, raportul Departamentului de Stat al SUA ne arată exact cât de sumbră este situația traficului de persoane în țara noastră. România rămâne principala țară de origine a victimelor traficului de persoane în Europa. Puținii oameni din DIICOT și din Departamentul pentru Crimă Organizată care se ocupă de cazurile de trafic de persoane au resurse limitate, uneori își folosesc propriile telefoane sau calculatoare în investigațiile online. De cealaltă parte, politicieni și angajați ai statului sunt complici ai traficului. Unii trag înainte, alții, înapoi.

Aș vorbi mai mult despre bune practici pentru monitorizare pe internet, colectare de date, instrumente ale Inteligenței Artificiale. Dar cred că suntem departe. De ce spun asta? Pentru că în 2023 a trebuit să facem o lege pentru ceva ce părea de bun-simț: victimele care au fost obligate să presteze muncă sexuală să nu mai fie, tot ele, sancţionate. De multe ori traficanții le confiscă victimelor documentele de identitate. Fără ele, nu pot avea acces imediat la serviciile de asistență și alte forme de sprijin și protecție de care au nevoie. De aceea, legea pe care am inițiat-o împreună cu Iulian Lorincz și Radu Mihail mai prevede că victimele traficului de persoane vor avea dreptul la acte de identitate în regim de urgență, în 15 zile în loc de 30, cu o valabilitate extinsă. Pentru a evita să fie găsite ușor de traficanți, victimele pot alege ca domiciliul declarat să fie o adresă de avocat sau sediul unei organizații neguvernamentale. Victima este protejată astfel de o posibilă interacțiune cu traficanții în localitățile de origine. – Citeste intregul articol pe Contributors.ro