Cum faci bani in sectorul educational: exemplul Spiru Haret

Prima clasificare a universitatilor din Romania realizata de Asociatia Universitatilor Europene a scos la iveala cifrele de scolarizare ale fiecarei institutii de invatamant in parte, iar eu profit de aceasta ocazie pentru a analiza pe scurt un fenomen: Universitatea Spiru Haret, scrie Cristian Orgonas pe blogul sau.

• Crestere fulminanta a numarului de studenti

In 2005, numarul studentilor care invatau in aceasta universitate era de 90.000, dintre care 23.000 erau la zi, iar 67.000 la fara frecventa sau frecventa redusa.

Peste doar trei ani, in anul universitar 2008/2009, numarul studentilor a ajuns la o cifra absolut uriasa – 275.000, respectiv 30% din totalul studentilor din Romania, sau de aproape sase ori mai mult decat cea mai mare universitate de stat, Babes Bolyai din Cluj. Evolutia anuala a numarului de studenti poate fi observata in graficul alaturat, click pe imagine pentru marire.

Din numarul total al studentilor, in 2008, 64.000 erau la zi, 34.000 la frecventa redusa, iar 176.000 la fara frecventa. Pentru comparatie, la nivel national existau 280.000 de studenti care nu erau cuprinsi in invatamantul la zi, 75% dintre acestia provenind de la Spiru Haret.

In acelasi timp insa, numarul cadrelor didactice (de la asistent la profesor) a crescut de la 1.081 in 2005, la 1.334 in 2008, de unde rezulta ca numarul de studenti ce revin unui cadru didactic a crescut de la 83 la 206.

Pentru a intelege bine aceste cifre trebuie spus ca, la nivel european, raportul studenti/profesori este de 15-20/1. In Romania, Politehnica Bucuresti are un raport de 17/1, Poli Timisoara la fel, ASE un raport de 40/1, Babes-Bolyai un raport de 35/1, Universitatea din Bucuresti si Univ. de Vest din Timisoara 29/1, in timp ce media in universitatile de stat este de sub 25/1. La Harvard, raportul este de 11/1, iar la Princeton de 7/1.

• Castiguri de 150 milioane euro intre 2005 si 2009

Aceasta evolutie absolut spectaculoasa a populatiei scolare a generat efecte si in plan financiar, excedentul* Universitatii Spiru Haret fiind semnificativ. Astfel, in 2005, veniturile totale au fost de 22 milioane euro, iar cheltuielile de 15 milioane euro, de unde rezulta un excedent de 7 milioane euro. Peste trei ani, in 2008, veniturile au ajuns la 101 milioane euro, iar cheltuielile la 53 milioane euro, excedentul ajungand la 48 milioane euro, sau 48% din venit.

Cu alte cuvinte, taxa medie/student/an se situa in jurul a 370 euro, suma din care cel mult 200 euro reprezentau cheltuielile, iar 170 euro excedentul. Pentru comparatie, statul finanteaza cu minimum 700 euro anual un loc bugetat in invatamantul public, media pe intreg sistemul situandu-se undeva in jurul a 1300-1400 euro (suma poate crestere si pana la cateva mii de euro la unele specializari).

In cei patru ani (2005-2008) in care acesta universitate a facut practic ce a dorit din punctul de vedere al cifrelor de scolarizare, inroland in nestire studenti la specializari neacreditate, castigul inregistrat a depasit 100 milioane euro.

In 2009, Ministerul a pus in sfarsit piciorul in prag, iar prin OG nr 10, autoritatile au desfiintat practic invatamantul la distanta organizat de Spiru Haret, masura ce a generat un scandal urias care a afectat nu numai universitatea respectiva, ci si tot invatamantul superior privat din Romania.

Chiar si dupa acest moment, in anul universitar 2009/2010, numarul studentilor de la Spiru Haret a ramas extrem de mare – 190.000, adica tot atat de multi cat sunt in primele 5 universitati publice la un loc. Cat despre excedent, el s-a situat la 40 milioane euro, in scadere cu 20% fata de 2008, dar dublu fata de 2006.

• La final

Pe fondul reducerii contiune a numarului de studenti, bula “Spiru Haret” se va dezumfla la un moment dat, dar “renumele” va ramane. Spre exemplu, un sondaj recent realizat de Bestjobs arata ca aproape jumatate dintre angajatorii care au declarat ca evita sa angajeze absolventi ai universitatilor particulare au spus ca ii evita in primul rand pe cei de Spiru Haret.

O alta problema pe care doresc sa o dezvolt intr-un articol separat este urmatoarea – cum se face ca invatamantul superior de stat este considerat de multi ca fiind subfinantat, desi statul aloca in medie peste 1.000 de euro anual pentru un loc bugetat, dar in acelasi timp, universitatile private practica taxe de 4-500 euro, suma in care cheltuielile au o pondere de 60-70%, restul fiind castig.

*Nota: Universitatile private nu obtin profit ci excedent deoarece sunt organizatii nonprofit.

Comenteaza pe blogul lui Cristian Orgonas.