Cum isi aleg universitatile rectorii. Metodologia-cadru privind alegerea functiilor de conducere in universitati a fost publicata in Monitorul Oficial
Universitatile isi aleg la finalul anului rectorii, fie prin vot direct al profesorilor titulari si al reprezentantilor studentilor, fie prin concurs. Fiecare universitate va stabili prin referendum modalitatea de alegere. In cazul in care comunitatea decide concurs pentru rector, au dreptul sa participe la acesta persoanele care obtin aviz de la senatul universitar. Prevederile fac parte din noua metodologie-cadru referitoare la procesul de stabilire si de alegere a structurilor si functiilor de conducere la nivelul universitatilor, publicata luni in Monitorul Oficial.
In Monitorul Oficial a fost publicat luni, 18 mai 2015, Ordinul nr. 3.751 de aprobare a Metodologiei-cadru referitoare la procesul de stabilire si de alegere a structurilor si functiilor de conducere la nivelul institutiilor din sistemul national de invatamant superior. Ordinul este semnat de ministrul Educatiei, Sorin Mihai Cimpeanu, si a fost aprobat pe 29 aprilie 2015.
- Amintim ca Guvernul Ponta a modificat anul trecut legea educatiei prin Ordonanta de Urgenta nr. 49/2014, dandu-le rectorilor posibilitatea sa ramana in functii pe viata (legea modificata prevede ca „Durata mandatului de rector este de 4 ani. O persoana nu poate ocupa functia de rector la aceeasi institutie de invatamant superior pentru mai mult de doua mandate succesive, complete„) si eliminand total incompatibilitatea rector-parlamentar.
Metodologia pune in practica prevederile introduse vara trecuta prin aceeasi OUG in legea educatiei, care le dau rectorilor universitatilor private posibilitatea sa nu respecte legea educatiei in stabilirea duratei mandatelor. Acum, metodologia prevede ca universitatile particulare isi stabilesc singure structurile de conducere, atributiile si durata mandatelor.
Membrii Consiliului departamentului:
– sunt alesi de catre toate cadrele didactice si de cercetare titulare din departament, prin vot universal, direct si secret
Membrii Consiliului facultatii:
– Consiliul facultatii este format din maximum 75% reprezentanti ai cadrelor didactice si de cercetare titulare din facultate si din minimum 25% reprezentanti ai studentilor din facultate
– membrii Consiliului sunt alesi de catre cadrele didactice si de cercetare titulare din facultate si de catre studentii facultatii respective, prin vot universal, direct si secret
Membrii Senatului universitar:
– Senatul universitar este compus din 75% personal didactic si de cercetare titular, reprezentanti ai fiecarei facultati, si din 25% reprezentanti ai studentilor
– Membrii senatului universitar sunt stabiliti prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si cercetatorilor titulari, respectiv al tuturor studentilor
– Fiecare facultate va avea reprezentanti in senatul universitar, conform principiului stipulat in Carta universitara
Consiliul scolii doctorale – se stabileste prin votul universal, direct si secret al conducatorilor de doctorat din scoala doctorala respectiva
Directorul de departament
– este ales prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din departamentul respectiv
– au dreptul sa fie alese ca director cadrele didactice si de cercetare titulare din departamentul respectiv
Decanul:
– Decanii sunt selectati prin concurs public, organizat la nivelul facultatii, de catre rectorul nou-ales al universitatii
– Au dreptul de a participa la concursul public pentru ocuparea functiei de decan persoane din cadrul universitatii sau din orice facultate de profil din tara ori din strainatate care, pe baza audierii in plenul consiliului facultatii, au primit avizul acestuia de participare la concurs.
– Decanul isi desemneaza prodecanii
Rectorul:
– reprezinta legal universitatea, realizeaza conducerea executiva si exercita calitatea de ordonator de credite.
– rectorul universitatilor de stat si particulare se poate desemna prin una dintre urmatoarele modalitati:
a) pe baza unui concurs public, in baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales
b) prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din senatul universitar si din consiliile facultatilor
Universitatile decid cum isi desemneaza rectorul (prin concurs sau prin vot) cu minimum 6 luni inainte de desemnarea acestuia, iar decizia se ia prin referendum organizat la nivelul fiecarei universitati acreditate.
Metodologia spune ca „au dreptul de a participa la concursul de ocupare a functiei de rector personalitati stiintifice sau academice din tara si din strainatate, care pe baza audierii in plenul senatului universitar nou-ales au obtinut avizul de participare la concurs din partea acestuia”, aviz care se acorda pe baza votului majoritatii simple a membrilor senatului.
Prorectorii, decanii, prodecanii si directorii de departament pot fi membri in Senatul universitatii, „cu conditia sa fie alese in aceasta calitate”, se arata in metodologie.
In ceea ce priveste referendumul pe care universitatile trebuie sa il organizeze pentru a decide modalitatea de alegere a rectorului, metodologia-cadru elaborata de Ministerul Educatiei stipuleaza ca „Referendumul se organizeaza la fiecare 4 ani de catre institutia de invatamant superior, cu minimum 6 luni inainte de desemnare, cu exceptia institutiilor de invatamant superior particular si confesional la care referendumul se organizeaza in functie de durata mandatului rectorului„.
- Citeste mai jos continutul integral al metodologiei-cadru:
Metodologia-cadru referitoare la procesul de constituire si de alegere a structurilor si functiilor de conducere la nivelul institutiilor din sistemul national de invatamant superior
Capitolul I
Dispozitii generale
Art. 1. – Scopul prezentei metodologii-cadru reglementeaza procesul de constituire si de alegere a structurilor si functiilor de conducere la nivelul universitatii, al facultatilor si departamentelor.
Art. 2. – (1) Principiile care stau la baza procesului de stabilire si de alegere a structurilor si functiilor de conducere sunt urmatoarele:
a) principiul legalitatii;
b) principiul autonomiei universitare;
c) principiul transparentei;
d) principiul respectarii drepturilor si libertatilor studentilor si ale personalului academic;
e) principiul reprezentativitatii pe facultati, departamente, sectii/linii de predare, programe de studii, conform Cartei universitare;
f) principiul respectarii normelor etice si deontologice.
(2) Procesul de stabilire si de alegere a structurilor si functiilor de conducere se organizeaza dupa cum urmeaza:
a) incepand cu nivelul de baza pentru constituirea structurilor de conducere;
b) incepand cu nivelul superior in procesul de ocupare a functiilor de conducere, cu exceptia alegerii directorului de departament care se realizeaza in aceeasi sedinta cu alegerea consiliului departamentului.
Art. 3. – (1) In conformitate cu prevederile art. 207 alin. (7) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, in procesul de stabilire si de alegere a structurilor si functiilor de conducere la nivelul universitatii, al facultatilor si al departamentelor trebuie sa se respecte principiul reprezentativitatii pe facultati, departamente, sectii/linii de predare, programe de studii, dupa caz, principiu stabilit prin Carta universitara.
(2) In vederea asigurarii respectarii principiului reprezentativitatii, institutiile din sistemul national de invatamant superior organizeaza alegerile pe circumscriptii stabilite conform metodologiilor interne de alegeri.
Capitolul II
Structuri de conducere – constituire
Art. 4. – (1) Consiliul departamentului este format din cadre didactice si de cercetare titulare, in calitate de membri.
(2) Au dreptul de a alege membrii consiliului departamentului toate cadrele didactice si de cercetare titulare din departament.
(3) Alegerea membrilor Consiliului departamentului se face prin vot universal, direct si secret al cadrelor didactice si de cercetare titulare din departament, cu respectarea prevederilor art. 3.
Art. 5. – (1) Consiliul facultatii este format din maximum 75% reprezentanti ai cadrelor didactice si de cercetare titulare din facultate si din minimum 25% reprezentanti ai studentilor din facultate.
(2) Au dreptul de a alege membrii Consiliului facultatii – reprezentanti ai cadrelor didactice si de cercetare titulare – cadrele didactice si de cercetare titulare din facultate, cu respectarea prevederilor art. 3.
(3) Au dreptul de a alege reprezentantii studentilor din Consiliul facultatii studentii facultatii respective, cu respectarea prevederilor art. 3.
(4) Alegerea membrilor Consiliului facultatii se face prin vot universal, direct si secret al cadrelor didactice si de cercetare titulare din facultate, respectiv al studentilor facultatii, cu respectarea prevederilor art. 3.
Art. 6. – (1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic si de cercetare titular, reprezentanti ai fiecarei facultati, conform principiului stipulat in Carta universitara si in metodologia proprie de alegeri, si din 25% reprezentanti ai studentilor.
(2) Toti reprezentantii, membri ai senatului universitar, fara exceptie, vor fi stabiliti prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si cercetatorilor titulari, respectiv al tuturor studentilor, cu respectarea prevederilor art. 3.
(3) Fiecare facultate va avea reprezentanti in senatul universitar, conform principiului stipulat in Carta universitara si in Metodologia proprie de alegeri, cu respectarea prevederilor stabilite de art. 3.
(4) Au dreptul de a-si alege membri in senatul universitar – in calitate de reprezentanti – in procent de 75%, cadrele didactice si cercetatorii titulari ai fiecarei facultati pentru cotele-parti de reprezentare conform principiului stipulat in Carta universitara si in metodologia proprie de alegeri.
(5) Au dreptul de a-si alege reprezentantii in senatul universitar, in procent de 25%, studentii fiecarei facultati conform principiului stipulat in Carta universitara si in metodologiile proprii de alegeri, cu respectarea prevederilor art. 3.
(6) Au dreptul de a fi alesi, in calitate de membru in senatul universitar, reprezentanti ai studentilor.
Art. 7. – (1) Consiliul scolii doctorale se stabileste prin votul universal, direct si secret al conducatorilor de doctorat din scoala doctorala respectiva.
(2) Au dreptul de a fi alesi ca membri in Consiliul scolii doctorale persoanele care au calitatea de conducator de doctorat in respectiva scoala doctorala.
Art. 8. – (1) In conformitate cu prevederile art. 227 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, structurile universitatilor particulare si confesionale, atributiile, durata mandatelor, precum si alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitara, avizata de fondatori si aprobata de senatul universitar.
(2) In cazul universitatilor confesionale, organizarea senatului universitar se face cu respectarea statutului si specificului dogmatic si canonic al cultului fondator.
Capitolul III
Functii de conducere – ocupare
Art. 9. – (1) Directorul de departament realizeaza managementul si conducerea operativa a departamentului. In exercitarea acestei functii, el este ajutat de consiliul departamentului, conform Cartei universitare.
(2) Directorul de departament raspunde de planurile de invatamant, de statele de functii, de managementul cercetarii si al calitatii si de managementul financiar al departamentului.
(3) Directorul de departament este ales prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din departamentul respectiv.
(4) Au dreptul de a fi alese, in calitate de director de departament, cadrele didactice si de cercetare titulare din departamentul respectiv.
Art. 10. – (1) Decanul reprezinta facultatea si raspunde de managementul si conducerea facultatii.
(2) Decanul prezinta anual un raport consiliului facultatii privind starea facultatii.
(3) Decanul conduce sedintele consiliului facultatii si aplica hotararile rectorului, consiliului de administratie si senatului universitar.
(4) Atributiile decanului sunt stabilite in conformitate cu prevederile Cartei universitare si cu legislatia in vigoare.
(5) Decanii sunt selectati prin concurs public, organizat la nivelul facultatii, de catre rectorul nou-ales al universitatii.
(6) Au dreptul de a participa la concursul public pentru ocuparea functiei de decan persoane din cadrul universitatii sau din orice facultate de profil din tara ori din strainatate care, pe baza audierii in plenul consiliului facultatii, au primit avizul acestuia de participare la concurs.
(7) Consiliul facultatii are obligatia de a aviza minimum 2 candidati.
Art. 11. – (1) Prodecanul reprezinta functie de conducere la nivelul facultatii, fiind desemnat in acest scop de catre decan.
(2) In universitatile multilingve si multiculturale, cel putin unul dintre prodecani se numeste la propunerea cadrelor didactice apartinand minoritatii nationale din departamentul sectiei sau liniei de predare intr-o limba a minoritatilor nationale, potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. 135 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia cazului in care decanul provine de la sectia sau linia de studiu cu predare in limba minoritatii nationale respective. Cadrele didactice apartinand sectiei sau liniei de predare trebuie sa propuna cel putin 3 candidati.
Art. 12. – (1) Rectorul reprezinta legal universitatea in relatiile cu tertii, realizeaza conducerea executiva a universitatii si exercita calitatea de ordonator de credite.
(2) Rectorul universitatilor de stat si particulare se poate desemna prin una dintre urmatoarele modalitati:
a) pe baza unui concurs public, in baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales, conforma cu prezenta lege;
b) prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din senatul universitar si din consiliile facultatilor.
(3) Modalitatea de desemnare a rectorului, pe baza unui concurs public sau prin alegeri se stabileste cu minimum 6 luni inainte de fiecare desemnare a rectorului.
Art. 13. – (1) Desemnarea printr-un concurs public a rectorului universitatilor de stat si particulare se poate realiza, in baza unei metodologii aprobate, in acest sens, de catre senatul nou-ales.
(2) In vederea organizarii si desfasurarii concursului public de rector, senatul universitar nou-ales are urmatoarele atributii:
a) elaboreaza si aproba metodologia de avizare, de selectie si de recrutare a rectorului;
b) stabileste o comisie de selectie formata din minimum 12 membri.
(3) Comisia de selectie prevazuta la alin. (2) este formata din membri ai universitatii, in proportie de 50%, si din personalitati stiintifice si academice din afara universitatii, din tara si din strainatate, in proportie de 50%. Comisia de selectie cuprinde cel putin un reprezentant al studentilor sau un absolvent al universitatii desemnat de catre studentii din senatul universitar, conform Cartei universitare.
(4) Au dreptul de a participa la concursul de ocupare a functiei de rector personalitati stiintifice sau academice din tara si din strainatate, care pe baza audierii in plenul senatului universitar nou-ales au obtinut avizul de participare la concurs din partea acestuia.
(5) Avizul prevazut la alin. (4) se acorda numai pe baza votului majoritatii simple a membrilor senatului universitar nou-ales.
(6) Senatul universitar nou-ales are obligatia de a aviza minimum 2 candidati.
(7) Candidatii avizati de senatul universitar nou-ales participa apoi la concursul prevazut la alin. (1).
Art. 14. Desemnarea prin alegeri a rectorului universitatilor de stat si particulare se poate realiza prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din senatul universitar si din consiliile facultatilor.
Art. 15. – (1) Prorectorul reprezinta functie de conducere la nivelul universitatii, fiind numit in acest scop de catre rector, pe baza consultarii senatului universitar.
(2) In universitatile multilingve si multiculturale cel putin unul dintre prorectori este numit de catre rector la propunerea cadrelor didactice apartinand minoritatilor nationale din departamentul sectiei sau liniei de predare intr-o limba a minoritatilor nationale, cu exceptia cazului in care rectorul provine de la sectia sau linia de studiu cu predare in limba minoritatii nationale respective. Cadrele didactice apartinand sectiei sau liniei de predare trebuie sa propuna cel putin 3 candidati.
Art. 16. – (1) Functia dedirector al Consiliului pentru studiile universitare de doctorat este asimilata functiei de prorector.
(2) Procedura de numire a directorului Consiliului pentru studiile universitare de doctorat este stabilita de Codul studiilor universitare de doctorat.
Art. 17. – (1) Au dreptul de a ocupa una dintre functiile de conducere prevazute la art. 9-12, 15 si 16, prin alegeri sau concurs, dupa caz, persoanele care nu au implinit varsta de pensionare.
(2) Persoanele care ocupa una dintre functiile de conducere de prorector, decan, prodecan, director de departament pot fi membre in Senatul universitatii, cu conditia sa fie alese in aceasta calitate.
Capitolul IV
Referendumul
Art. 18. – (1) Modalitatea de desemnare a rectorului, pe baza unui concurs public sau prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din senatul universitar si din consiliile facultatilor, este denumita, in prezenta metodologie-cadru, referendum. Referendumul se organizeaza la nivelul fiecarei universitati acreditate.
(2) Referendumul se organizeaza la fiecare 4 ani de catre institutia de invatamant superior, cu minimum 6 luni inainte de desemnare, cu exceptia institutiilor de invatamant superior particular si confesional la care referendumul se organizeaza in functie de durata mandatului rectorului. Referendumul se organizeaza si se desfasoara in conformitate cu legislatia in vigoare si cu prevederile prezentei metodologii-cadru.
(3) Referendumul se organizeaza la fiecare perioada aferenta unui nou mandat legal constituit, inainte de a fi initiate alegerile structurilor si functiilor de conducere de la nivelul universitatilor, conform prevederilor legale.
(4) Au caracter obligatoriu atat organizarea si desfasurarea referendumului, cat si punerea in aplicare a rezultatului acestuia.
Art. 19. – (1) Data organizarii referendumului este stabilita de catre senatul universitar, in conformitate cu calendarul stabilit de institutia de invatamant superior.
(2) Data si tema referendumului se aduc la cunostinta membrilor universitatii, cu cel putin 30 de zile inainte de ziua desfasurarii acestuia, prin toate mijloacele de informare aflate la dispozitia universitatii.
(3) Referendumul la nivel de universitate se desfasoara intr-o singura zi.
(4) Data de desfasurare a referendumului se comunica Ministerului Educatiei si Cercetarii Stiintifice cu cel putin 14 zile inainte de desfasurare.
Art. 20. – (1) Senatul universitar desemneaza, la propunerea facultatilor, un birou electoral al universitatii, ca organism impartial, la nivel de universitate, responsabil cu organizarea si desfasurarea referendumului.
(2) In vederea realizarii obiectivelor prevazute la alin. (1), biroul electoral al universitatii este responsabil pentru urmatoarele actiuni:
a) actualizarea listelor de vot;
b) aducerea la cunostinta publica a locatiei sectiilor de votare;
c) arondarea pe sectii de votare, unde este cazul;
d) afisarea listelor de vot arodante pe sectii;
e) distribuirea buletinelor de vot;
f) numararea si verificarea proceselor-verbale intocmite de comisiile de votare pe sectii;
g) centralizarea voturilor si comunicarea rezultatului referendumului;
h) organizarea campaniei de informare cu privire la data si obiectul referendumului, la participantii la vot si locul desfasurarii referendumului;
i) acreditarea persoanelor desemnate de catre candidati ca observatori, pe langa biroul electoral din fiecare sectie de votare.
(3) Biroul electoral al universitatii este format dintr-un numar impar de membri (5-7 membri), dintre care unul are in mod obligatoriu pregatire juridica si 1-2 sunt studenti.
(4) La prima sedinta, membrii desemnati in biroul electoral al universitatii aleg din randul lor, prin vot secret, presedintele biroului electoral al universitatii si adjunctul acestuia.
(5) Biroul electoral al universitatii lucreaza in prezenta majoritatii membrilor lui si ia decizii cu votul majoritatii membrilor prezenti. In caz de egalitate de voturi, votul presedintelui este hotarator.
Art. 21. – (1) Senatul universitar stabileste numarul birourilor sectiilor de votare.
(2) Birourile electorale ale sectiilor de votare sunt formate dintr-un numar impar de membri (5-7 membri), desemnati de consiliile facultatilor in care se organizeaza.
(3) Presedintii birourilor electorale ale sectiilor de votare sunt alesi de catre membrii biroului respectiv.
(4) Birourile electorale ale sectiilor de votare sunt responsabile cu organizarea si desfasurarea referendumului pe sectii de votare.
(5) Biroul electoral al sectiei de votare identifica si consemneaza in tabele electorale participarea la vot.
Art. 22. – (1) Birourile electorale ale sectiilor de votare stabilesc locatiile in care se amplaseaza cabinele de vot.
(2) Sectiile de votare sunt prevazute cu cabine de vot in numar suficient pentru numarul de votanti inscrisi pe listele de vot.
(3) Se pot organiza sectii de votare la sediul extensiilor din teritoriu, cu aprobarea Senatului.
Art. 23. – (1) Persoanele cu drept de vot sunt inscrise pe listele de vot ale universitatii.
(2) Listele de vot ale universitatii contin: numarul curent, numele si prenumele, codul numeric personal, facultatea/departamentul.
(3) Alegatorii au dreptul sa verifice inscrierea in listele de vot. Contestatiile impotriva omisiunilor, a inscrierilor gresite si a oricaror erori din listele electorale se fac la biroul electoral al sectiei de votare care a intocmit listele electorale, acesta fiind obligat sa se pronunte in cel mult 24 de ore de la inregistrare.
(4) Cu 3 zile inainte de data organizarii referendumului nu se mai fac modificari ale listelor de vot.
Art. 24. – Afisarea listelor de vot (fara codul numeric personal), delimitarea sectiilor, numerotarea si aducerea la cunostinta publica a sectiilor de votare si a locatiei de vot se fac cu cel putin 14 zile calendaristice inaintea datei de vot.
Art. 25. – (1) Universitatile comunica Ministerului Educatiei si Cercetarii Stiintifice urmatoarele date:
a) numarul total al persoanelor cu drept de vot din universitate, care sunt chemate sa participe la referendum, defalcat pe categorii: total numar de personal didactic si de cercetare cu drept de vot si total studenti cu drept de vot;
b) copie a hotararii senatului prin care se stabilesc data si locul organizarii referendumului, cu cel putin 14 zile inainte de desfasurare;
c) data de publicare pe site-ul propriu a informatiilor privind calendarul de desfasurare a referendumului;
d) data si locul desfasurarii dezbaterilor publice pentru informarea comunitatii academice.
(2) Ministerul educatiei si cercetarii stiintifice poate desemna prin ordin unul sau mai multi reprezentanti in calitate de observatori la desfasurarea referendumului.
Art. 26. – (1) Directia generala invatamant universitar va comunica universitatilor o nota privind formatorul proceselor-verbale.
(2) Buletinele de vot pentru referendumul universitar si pentru alegerea rectorului se realizeaza la nivel de universitate si se securizeaza de biroul electoral universitar. Numarul buletinelor de vot prezentate biroului electoral universitar pentru securizare este egal cu numarul total declarat al persoanelor cu drept de vot din universitate plus un numar de 10%.
(3) Buletinele de vot pentru alegerea membrilor consiilor departamentelor, consiliilor facultatilor si senatului universitar se realizeaza la nivel de universitate si se securizeaza de catre biroul electoral universitar, prin aplicarea pe buletinul de vot a stampilei de control a biroului electoral universitar.
Art. 27. – (1) Formatul stampilelor de vot va fi unic pe tara, de dimensiune mai mica decat patrulaterele tiparite pe buletinele de vot.
(2) Pe stampilele de vot se va inscriptiona cuvantul „VOTAT”, scris cu majuscule.
(3) Numarul stampilelor de vot pentru fiecare sectie de votare este aprobat de catre biroul electoral universitar, iar universitatile raspund de gestionarea lor.
(4) Se considera avizata confectionarea la nivel de institutii de invatamant superior a stampilelor, cu urmatoarele tipuri de format:
a) stampile de control ale biroului electoral al universitatii care au forma patrata si sunt inscriptionate astfel: Biroul electoral al universitatii/numele universitatii/sub forma de cerc inscris, iar central este inscriptionat cuvantul „CONTROL”, scris cu majuscule;
b) stampile de vot care au forma rotunda, cu diametru de 17 mm si pe care este inscriptionat cuvantul „VOTAT”, scris cu majuscule;
c) stampile de anulare a buletinelor de vot, pe care se inscriptioneaza cuvantul „ANULAT”, scris cu majuscule.
Art. 28. – (1) Referendumul este validat daca la acesta participa cel putin jumatate plus unu din numarul persoanelor cu drept de vot inscrise pe listele de votare.
(2) In situatia in care referendumul este validat, rezultatul acestuia se stabileste cu majoritatea simpla a voturilor valabil exprimate.
(3) In situatia in care referendumul nu este validat, se organizeaza, la interval de cel mult doua saptamani, un nou referendum, pentru care rata de participare nu mai este un criteriu de validare.
(4) In situatia prevazuta la alin. (3), ambele scrutine se realizeaza in cadrul acelorasi sectii de votare, operatiunile electorale fiind indeplinite de catre aceleasi birouri electorale, constituite potrivit prevederilor prezentei metodologii-cadru.
(5) Rezultatul referendumului, validat de senat, va fi adus la cunostinta comunicatii academice si a conducerii Ministerului Educatiei si Cercetarii Stiintifice in termen de doua zile lucratoare de la incheierea procesului de vot.
Art. 29. – Institutiile de invatamant superior din sistemul national de invatamant superior afiseaza, pe site-urile proprii, in termen de 5 zile de la aprobarea de catre senatul universitar, metodologiile elaborate la nivelul acestora, care vizeaza procesul de constituire si de alegere a structurilor si functiilor de conducere, in vederea respectarii prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, republicata.
La intrarea in vigoare a acestui ordin, se abroga OMECTS nr. 4.062/2011 – pe baza careia a fost organizat referendumul pentru stabilirea in care isi aleg universitatile rectorul in urma cu 4 ani.
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro