Cum isi apara UDMR liderii cercetati penal, invocand discriminarea etnica / Raspunsul presedintelui executiv al Uniunii, Kovacs Peter, intrebat daca poate oferi un exemplu de lider maghiar anchetat pe buna dreptate: Nu
Uniunea Democrata a Maghiara din Romania (UDMR) s-a solidarizat cu majoritatea membrilor anchetati si condamnati pentru fapte de coruptie, invocand de fiecare data discriminarea etnica. In opinia liderului UDMR, Kelemen Hunor, anchetele procurorilor in cazul a cel putin patru primari si viceprimari UDMR sunt „demersuri si incercari de intimidare care nu sunt o intamplare”. Plecand de la cazul Liceului Romano-Catolic din Targu Mures, pentru care au fost organizate proteste, unde presedintele executiv UDMR Kovacs Peter, declara ca nu DNA trebuie sa decida daca “avem voie sa invatam limba maghiara sau nu”, HotNews va prezinta cum si-au aparat liderii Uniunii membrii acuzati de coruptie.
- HotNews l-a contactat pe presedintele executiv al UDMR, Kovacs Peter, pentru a-i cere un punct de vedere cu privire la afirmatiile facute de-a lungul timpului de acesta si alti lideri ai UDMR cu privire la anchtele DNA.
sursa foto: Agerpres
Reporter: Sambata, la Cluj, ati declarat ca „nu DNA trebuie sa decida daca avem voie sa invatam limba maghiara sau nu”. Considerati ca ancheta DNA in cazul liceului romano-catolic de la Targu Mures este motivata etnic?
Kovacs Peter: Consider ca la Targu Mures se pare – nu stiu, asta afirma DNA – s-a facut o problema administrativa. Si daca este o problema administrativa sau o greseala administrativa, trebuie corectata printr-o alta decizie administrativa, nu trebuie desfinantata o scoala, nu trebuie inchis un director de scoala. Este vorba despre soarta a 400 de copii, este vorba despre soarta copiilor care au luat bacalaureatul anul trecut si acum ei nu stiu daca sunt legal la facultate sau ilegal. Daca desfiintam aceasta institutiei de invatamant, inseamna ca bacaluareatul lor este desfiintat si de aceea spun ca nu trebuia sa se ajunga pana aici. Daca este vorba despre o problema administrativa luat la nivelul Consiliului local, care a luat decizia de infiintare a scolii, atunci sa se rezolve cu alta decizie administrativa.
Rep.: DNA spune ca inspectorul scolar a decis infiintarea liceului ilegal. Daca acest lucru este adevarat, nu credeti ca inspectorul respectiv si celelalte persoane implicate ar trebui sa raspunda in fata legii?
K.P.: Vedeti cum ati formulat si dvs. „daca este adevarat”. Nu stim daca este adevarat. Eu nu pot sa raspund la o intrebare care incepe cu „daca este adevarat”.
Rep.: V-am intrebat daca un om este demonstrat vinovat, credeti ca ar trebui tras la raspundere? Intrebarea este simpla.
K.P.: Foarte simpla si raspunsul este foarte simplu. Daca este vorba despre o greseala administrativa, sa se rezolve problema la nivel administrativ si nu DNA-ul sa decida daca se desfiinteaza sau nu o institutie de invatamant. In 47-48, statul roman a furat bunurile oamenilor si a furat bunurile bisericilor. Haideti sa intoarcem problema. Daca a fost furt din partea statului roman si toata lumea crede ca a fost furt, atunci de ce este o problema daca s-a retrocedat o cladire. De ce este o problema ca s-a reinfiintat aceasta scoala, ca nu acum s-au gandit cei de la Biserica Catolica ca ar trebui sa aiba o scoala, ci au avut o scoala si statul roman a furat de la ei aceasta scoala. De aceea credem ca rezolvarea trebuie sa fie la nivel administrativ si nu DNA-ul trebuie sa ia aceste decizii.
Rep.: Am facut un invetar si am observat ca anchetele procurorilor la adresa liderilor UDMR reprezinta (n.r. – in opinia liderilor UDMR) – si aici va citez din presedintele UDMR – „demersuri si incercari de intidimare care nu sunt o intamplare”. Ati facut vreun demers legal prin care sa sesizati autoritatile cu privire la aceste presupuse abuzuri?
K.P.: Noi am facut declaratii politice.
Rep.: Ati sesizat CSM?
K.P.: CSM s-a autosesizat. De fiecare data cand noi facem o declaratie politica in ceea ce priveste sistemul judiciar din Romania, CSM se autosesizeaza. A facut-o de mai multe ori.
Rep.: Dvs. ati sesizat vreodata CSM sau alta autoritate a statului?
K.P.: Noi suntem o organizatie politica care in asemenea cazuri are o pozitie politica. Nu trebuie neaparat sa sesizam autoritatile statului. Noi le trimitem autoritatilor statului problemele noastre prin aceste declaratii politice.
Rep.: Si de ce nu sesizati dvs. autoritatile?
K.P.: Am sesizat autoritatile prin declaratii politice.
Rep.: Aveti vreo proba pentru a sustine aceste afirmatii?
K.P.: Care?
Rep.: Spre exemplu, cele ale domnului Kelemen Hunor care firma ca anchetele procurorilor sunt „demersuri si incercari de intimidare care nu sunt o intamplare”
K.P.: Domnul Kelemen Hunor afirma ca liderii comunitatii maghiare sunt unul dupa unul luati ca si tinta de catre autoritatile statului, autoritatile de forta, mai ales. Unul dupa unul, unul dupa celalalt – acesti lideri de la Sfantul Gheorghe, Cluj Napoca, Miercurea Ciuc, Gheorgheni nu sunt doar simpli primari, ci sunt lideri ai comunitatii care sunt luati ca si tinta. Si despre asta a vorbit domnul presedinte.
Rep.: Si credeti ca sunt luati tinta pentru ca sunt maghiari?
K.P.: Credem ca sunt luati tinta pentru ca sunt liderii comunitatilor locale.
Rep.: Credeti ca printr-o astfel de atitudine la adresa procurorilor si justitiei in general faceti un bine justitiei si pana urma relatiilor interetnice? Credeti ca acest lucru este benefic?
K.P.: Da.
Rep.: Credeti ca vreunul dintre liderii UDMR anchetati de DNA ar putea fi vinovat sau sunt toti victimele abuzurilor despre care vorbeste domnul Hunor?
K.P.: Persoanele despre care am vorbit si persoanele pentru care am iesit de fiecare data in public si am pus ca se face un abuz sunt singur ca sunt nevinovati sau cum este de exemplu in cazul primarului din Miercurea Ciuc se vorbeste despre un decont de bon de benzina de 250 de lei in timpul concediului. S-ar putea sa fie probleme de acest gen. 250 de lei, un bon de benzina decontat, nu 250 de milioane de lei, ci 250 de lei. Eu nu neg faptul ca asemena probleme ar putea sa apara.
Rep.: Imi puteti un exemplu concret in care un udemerist sa fie anchetat pe buna dreptate?
K.P.: Nu, nu pot sa va dau un exemplu concret.
In continuare HotNews.ro va prezinta reactiile pe care UDMR la anchetele DNA care vizeaza lideri ai Uniunii.
- Cazul Liceului Romano-Catolic din Targu Mures
In 4 noiembrie, inspectorul scolar general al ISJ Mures, Stefan Somesan, este arestat la domiciliu, fiind acuzat de abuz in serviciu si uzurparea functiei. Pe scurt, procurorii sustin ca Somesan a aratat ISJ Mures ca Ministerului Educatiei a dat aprobare pentru infiintarea Liceului Teologic Romano-Catolic „Rakoczi Ferenc” din Targul Mures, desi, „in realitate, Ministerul Educatiei nu daduse curs, sub nicio forma, solicitarii de infiintare a acelei unitati de invatamant”. In baza informatiilor prezentate de Somesan, Consiliul de Administratie al ISJ a votat in unanimiate acordarea avizului pentru infiintarea liceului, arata DNA. In urma votului, inspectorul general Somesan a emis o decizie, cu incalcarea prevederilor legale, prin care a dispus infiintarea liceului, sustin procurorii. In acelasi dosar, directorul liceului, Zsolt-Jozsef Tamasi, este urmarit penal sub control judiciar pentru abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, in forma continuata.
O saptamana mai tarziu, potrivit Mediafax, la Targu Mures, Cluj, Miercurea Ciuc, Oradea, Satu Mare si Sfantul Gheorghe au loc proteste fata de situatia de la liceul din Targu Mures si a directorului acestei institutii de invatamat.
La Cluj, unde au protestat peste 300 de persoane, presedintele executiv al UDMR, Kovacs Peter, declara ca nu DNA trebuie sa decida daca „avem voie sa invatam limba maghiara sau nu”.
- „Ceea ce face UDMR si comunitatea maghiara de 26 de ani este, de fapt, o lupta, pas cu pas mergem inainte. Daca ne amintim unde am fost in 1989, cand nu am avut nicio scoala maghiara in Transilvania, iar acum avem
87 de scoli cu predare in limba maghiara, inseamna ca am reusit sa mergem inainte, sa avem rezultate. Azi, prin acest protest, cerem ajutorul comunitatii maghiare, trebuie sa ne aparam drepturile si scolile, pentru ca noi credem ca putem ramane maghiari in continuare in Romania, daca avem scoli, daca putem studia in limba materna. Noi vrem ca nu DNA sa decida daca avem voie sa invatam in limba maghiara sau nu„, a spus presedintele executiv al UDMR, Kovacs Peter.
Printre manifestantii din Cluj s-a aflat si viceprimarul Horvath Anna, plasata sub control judiciar de DNA pentru trafic de influenta.
La manifestarea din Targu Mures au participat circa 2.500 de persoane, printre care si presedintele UDMR Kelemen Hunor. El a declarat ca protestatarii au venit sa isi exprime „dezamagirea si supararea”. Acesta a mai sustinut ca lucrurile care pentru altii sunt normale, maghiarilor nu li se permite sa le faca.
- „Credem ca nu poate fi inchisa scoala noastra doar prin autoritate, credem ca domnul Stefan Somesan (sefului Inspectoratului Scolar Judetean Mures – n.r.) nu a comis o ilegalitate in momentul in care a permis pentru refondarea Liceului Romano-Catolic. Suntem suparati pentru ca ni se pare ca in cei 100 de ani trecuti parca nu s-ar fi schimbat nimic. Suntem suparati pentru ca experienta noastra, tot ce am facut prin munca asidua, incearca sa ni se ia si suntem suparati pentru ca tocmai cand ne-am adunat putin, atunci cu aroganta si cu mijloacele puterii ne doboara. Si lucrurile care pentru ceilalti sunt normale, noua nu ni se permite sa le facem, pentru ca legea nu se respecta, nici la UMF si nu este nimeni tras la raspundere pentru acest lucru. (…) Nu aveti dreptul sa decideti pentru noi! Suntem si dezamagiti, si suparati. Suntem dezamagiti pentru ca aproape de 100 de ani vedem ca ceea ce s-a promis in 1918 nu este respectat. Suntem dezamagiti pentru ca vedem ca lucram degeaba, pentru ca imbogatim Romania cu taxele noastre, cu impozitele noastre si vedem ca desi am pornit-o pe un drum bun, noi, maghiarii din Transilvania, am reusit sa obtinem niste rezultate, totusi acestea se intorc impotriva noastra „, a declarat Kelemen Hunor, potrivit traducerii oficiale, scrie Agerpres.
La mitingul din Sfantul Gheorghe, primarul Antal Arpad a spus ca „cine ataca scoala ataca viitorul comunitatii„. El a mai spus ca membrii comunitatii maghiare nu se vor lasa intimidati si vor da dovada de unitate pentru apararea idealurilor si valorilor care ii reprezinta.
Primarul Antal Arpad este cercetat de DNA intr-un dosar legat de atribuirea unor contracte de modernizare a infrastructurii orasului printr-un credit de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Este acuzat de utilizarea in alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmeaza sa fie rambursate din fonduri publice.
Manifestatia din Sfantul Gheorghe a avut loc, in mod simbolic, in fata Colegiului „Szekely Miko” din municipiu, care in urma cu cativa ani a facut obiectul unui alt dosar anchetat de DNA, privind retrocedarea ilegala a imobilului catre Eparhia Reformata din Ardeal.
Si la Miercurea Ciuc au protestat circa 200 de persoane. Manifestatia a fost organizata de preotul romano-catolic Darvas Kozmas Jozfel si sustinuta de UDMR, noteaza News.ro. Printre manifestanti s-au aflat si europarlamentarul Sogor Csaba, senatorul Tanczos Barna, fostul ministru al Mediului, deputatul Korodi Attila si presedintele Consiliului Judetean Harghita, Borboly Csaba.
- „Pentru noi, scolile maghiare inseamna viitorul comunitatii noastre si al Ardealului. Nu permitem nimanui sa le puna in pericol! Vrem sa traim intr-o tara in care politica referitoare la minoritatile nationale nu este influentata de serviciile secrete si de organele de urmarire penala”, a spus, intre altele, preotul romano-catolic Darvas Kozmas Jozfel, adaugand ca biserica si scoala in limba maghiara au devenit tintele „unei campanii de intimidare permanente”, in incercarea de „stirbire sau anulare” a unor drepturi obtinute de comunitatea maghiara, precum „dreptul de a ne folosi limba materna si simbolurile nationale, cat si in cazul scolilor noastre”, a declarat preotul romano-catolic Darvas Kozma Jozsef.
La final, participantii, printre care s-a aflat si Csibi Barna, cel care, in urma cu cativa ani, a spanzurat simbolic o papusa care il infatisa pe Avram Iancu, au spus rugaciuni, au aprins lumanari si au intonat imnul secuiesc, mai scrie News.ro.
- 20 octombrie: Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, sustine ca la adresa comunitatii maghiare au loc „demersuri si incercari de intimidare care nu sunt o intamplare”. Hunor, ofera si patru exemplu: doi primari si un viceprimar trimisi in judecata de procurorii anticoruptie si un primar anchetat
„Noi am vazut in ultima perioada – si aici vorbesc de ultimii 3-4 ani – incercari de intimidare la adresa comunitatii noastre. Am spus de foarte multe ori si de foarte multe ori am fost intelesi gresit. Noi credem ca demersurile si incercarile de intimidare la adresa primarilor sau a celor alesi in autoritatile locale nu sunt o intamplare, nu sunt doar un lucru pe langa care putem sa trecem.
Si aici a fost cazul de la Gheorgheni, cazul de la Miercurea Ciuc, apoi Sfantu Gheorghe si ultimul caz la Cluj, unde viceprimarul Horvath Anna este suspectata in legatura cu finantarea campaniei electorale. Pentru astfel de situatii noi trebuie sa mergem mai departe, trebuie sa continuam drumul pe care am pornit si trebuie sa fim mai puternici si mai solidari decat inainte’, a spus Kelemen Hunor, intr-o conferinta de presa.
Cand spune „cazul Gheorgheni”, liderul UDMR se refera la fostul primar al municipiului Gheorgheni (judetul Harghita), Janos Mezei, care a fost trimis in judecata in luna mai de DNA, pentru abuz in serviciu, santaj si instigare la delapidare.
Janos Mezei
Foto: YouTube
In cazul Miercurea Ciuc, Kelemen vorbeste despre primarul Raduly Robert-Kalman. El si-a dat demisia din functia de primar al municipiului Miercurea Ciuc anul treuct, dupa ce DNA l-a trimis in judecata, intr-un dosar in care este acuzat de abuz in serviciu. In 2016, a revenit la conducerea municipiului, reusind sa castige alegerile, cu sustinerea UDMR.
Antal Arpad
Foto: Hotnews
La Sfantul Gheorghe, Hunor vorbeste despre primarul Antal Arapad. Asa cum aratat mai sus, Arpad este cercetat de DNA pentru utilizare in alte scopuri a creditelor garantate din fondurle publice.
Ultimul exemplu oferit de presedintele UDMR este cel al viceprimarului municipiului Cluj-Napoca, Anna Horvath. Ea se afla sub control judiciar intr-un dosar in care este acuzata de savarsirea infractiunii de trafic de influenta.
In 12 noiembrie, trei dintre cei patru nominalizati de Kelemen primesc premiul Maghiarii din Afara Frontierilor. Distinctia este acordata de vicepremierul ungar Zsolt Semjen. El sustine ca politicieni maghiari din Romania sunt intimidati „sub pretextul luptei anticoruptie”. Zsolt Semjen si-a declarat sprijinul pentru liderii oricarei comunitati maghiare din strainatate care ar fi „persecutati nedrept” pentru ca reprezinta interesele comunitatii. „Ceea ce se intampla este o intimidare a ungurilor sub pretextul luptei anticoruptie”, a sustinut Semjen.”Procedurile legale au fost evident lansate impotriva unor lideri maghiari care joaca un rol crucial in mentinerea comunitatii si care insista pentru interesele si supravietuirea ei”, a adaugat vicepremierul ungar.
- Cazul Alexandru Kiss
In iunie 2015, vicepresedintele Consiliului Judetean Bihor, Alexandru Kiss, este trimis in judecata, sub control judiciar, de procurorii DNA Oradea pentru luare de mita, trafic de influenta, in forma continuata, spalare a banilor, in forma continuata, si abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.
La distanta de cateva ore, UDMR Bihor isi exprima solidaritatea cu Alexandru Kiss printr-un comunicat in care afirma ca „probabil este coincidenta faptul ca anul trecut a fost repornita cercetarea chiar la inceputul campaniei electorale, iar retinerea de azi are loc la scurt timp dupa luarea unei pozitii ferme si semnarea petitiei de catre dl Kiss Alexandru privind reamplasarea statuii regelui Sfantul Ladislau (n.r. – fost rege al Ungariei) in centrul orasului.”
- Cazul Marko Attilla
Fostul deputat Marko Attila Gabor, dat in urmarire internationala prin Interpol, a fost si el aparat de Uniune. In decembrie 2014, Marko Attila a plecat la Budapesta, chiar in ziua in care a fost chemat la DNA pentru a da explicatii intr-un dosar privind acordarea unor despagubiri pentru imobile supraevaluate. Nu era la primul dosar. In noiembrie 2014 a fost condamnat la trei ani de inchisoare cu suspendare pentru abuz in serviciu intr-un dosar privind restituirea unor imobile.
In martie 2015, avocatul sau a declarat ca Attila „a primit protectie din partea premierului ungariei Viktor Orban, deci el se regaseste pe teritoriul statului maghiar„. Ulterior, avocatul Eugen Iordachescu si-a nuantat pozitia, dupa ce s-ar fi consultat cu Attila, si a spus ca „nu se pune problema unei protectii a persoanei sale, ci de o atentie deosebita si un sprijin nemijlocit al premierului si guvernului ungar legat de renationalizarea colegiului Miko din Sfantu Gheorghe”, scrie Digi 24.
Dupa pronuntarea hotararii, in decembrie 2014, primarul municipiului Sfantul Gheorghe, Antal Arapad, a sustinut ca „in aceasta tara justitia nu e justa, ci serveste un sistem sa ii faca pe maghiari saraci, sa ajunga soarta sasilor„. Mai mult, Antal a sustinut ca daca premierul de atunci Victor Ponta nu il va „instrui” pe prefectul de Covasna „sa lase in pace maghiarii”, atunci in secuime s-ar putea intampla ce s-a intamplat in martie 1990 la Targu Mures, relateaza Agerpres.
UDMR-istul si-a trimis demisia prin email, inainte ca plenul Camerei Deputatilor sa dezbata cea de a doua cerere privind incuvintarea retinerii si arestarii sale preventive. Atunci, Uniunea s-a declarat solidara cu Attila, „urmand a-l sprijini in continuare, in functie de instrumentele avute la dispozitie”.
Ulterior, Instanta Suprema a emis un mandat de arestare preventiva (29 aprilie 2015) in lipsa pe numele lui Marko Attila iar in data 6 mai a fost emis un mandat european de arestare, deoarece el nu a fost gasit de autoritati.
In aprilie 2015, fostul deputat UDMR a declarat in cadrul unui interviu pentru postul de radio maghiar Kossuth ca statul ungar i-a transmis in mai multe ocazii si in mai multe moduri ca nu il va abandona. Atunci, dupa mai multe insistente, guvernul ungar a transmis HotNews ca nu doreste sa comenteze declaratia udmr-istului.
Mandatul de arestare nu a fost niciodata pus in aplicare.
- Cazul Laszlo Borbely
In 2011, fostul ministru al Mediului, Laszlo Borbely, era acuzat de procurori ca ar fi beneficiat de lucurari de 20.000 de euro pentru amenanjarea unui apartament in schmbul influentei sale in atribuirea unor contracte de lucrari ale Administratiei Nationale „Apele Romane” catre o firma din Negresti Oas.
In replica, deputatul UDMR Lakatos Peter a sustinut ca demersul DNA este consecinta unei declaratii a presedintelui Traian Basescu facute la finele lunii mai, cu privire la opozitia UDMR fata de reorganizarea administrativ-teritoriala.
„Cazul Borbely, coincidenta sau consecinta? Eu cred ca s-a deschis sezonul de vanatoare la liderii UDMR. La sfarsitul lunii mai, presedintele Traian Basescu spunea asa: „Santajul ca vom crea instabilitate politica si implicit aruncarea Romaniei in aer daca faceti o reorganizare administrativa care sa-i ajute pe romani poate avea limite. In mod categoric, limita se numeste afectarea intereselor majoritatii. Eu am lovitura deciziilor UDMR in piept, dar am timp sa reflectez toata vara care este solutia, pentru ca nu este corect ca de la interesele unei minoritati si sub santajul crearii instabilitatii politice sa sufere majoritatea”. Acesta a fost un semnal, iar cei care analizeaza situatia pot sa-si dea seama de urmatorul lucru: presedintele este intr-o eroare regretabila, pentru ca UDMR, in problema reorganizarii, reprezenta majoritatea. Toate sondajele arata ca majoritatea populatiei din Romania nu doreste aceasta reorganizare si infiintarea celor opt judete-mamut. Deci, UDMR nu a santajat, ci a reprezentat interesele majoritatii”, a spus Lakatos.
DNA a cerut Parlamentului de doua ori (2012 si 2015) ridicarea imunitatii lui Laszlo Borbely pentru inceperea urmarii penale. Ambele cereri de incuvintare au fost respinse de parlamentari.
INTERVIURILE HotNews.ro