Cum se va schimba unul dintre principalele bulevarde ale Capitalei? Bucureștenii sunt chemați să răspundă. Ciprian Ciucu: „Să fie ca Champs-Élysée. Acum, e ca un canion poluat”

Locuitorii Capitalei sunt chemați să răspundă, printr-un chestionar online, cum și-ar dori să arate zona cuprinsă între Piața Romană și Piața Universității. Consultarea vine înaintea unui concurs internațional de soluții pe care Primăria îl va lansa pentru amenajarea centrului Bucureștiului. Primarul Ciprian Ciucu spune care este cel mai optimist scenariu pentru începerea lucrărilor.

Concursul va fi organizat de Primăria Capitalei, în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România, pentru găsirea unei soluții de transformare și amenajere a zonei cuprinse între Piața Romană și Piața Universității, incluzând bulevardele Gheorghe Magheru și Nicolae Bălcescu.

Înaintea lansării acestui concurs, bucureștenii sunt invitați ca până în 21 noiembrie să completeze un chestionar online în care să răspundă cum utilizează și percep această zonă, ce consideră valoros și care sunt principalele lor nevoi și așteptări.

Tema de proiectare care va sta la baza concursului de soluții va fi stabilită în baza consultării publice lansate miercuri, spune primăria. 

„S-a creat un efect de tunel”

Acum, bulevardul Magheru este o „autostradă urbană”, cu 7 benzi de circulație, cu multe clădiri cu risc seismic și cu spațiul public nefolosit. 

„Este ca un canion poluat, cu foarte multe noxe. A fost gândit ca un culoar de circulație și s-a creat un efect de tunel, să mergi ca pe autostradă și tot ce este stânga-dreapta moare. Folosești bulevardul doar să treci pe acolo. Fiind optimizat special pentru trafic, a devenit zgomotos, poluat. Aerul este rău, avem studii care arată că aerul pe Magheru este rău”, a spus primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, miercuri, la conferința de lansare a consultării publice. 

Primăria Capitalei a modernizat bulevardul în perioada 2012-2014, în timpul primarului Sorin Oprescu, investiția fiind de 8 milioane lei. Însă lucrările au vizat doar amenajarea trotuarelor, a spațiilor verzi, scoaterea mașinilor parcate pe trotuar și adăugarea unor piese de mobilier urban. În rest, artera a fost optimizată pentru mașini, astfel că bulevardul nu a devenit mai atractiv și an după an s-a degradat. 

Acum, viziunea este ca o parte din traficul de tranzit de pe acest bulevard să fie redus, să fie crescute spațiile verzi și pietonale, iar zona să fie pusă în valoare pentru a atrage investiții în clădirile care stau să cadă. 

„Vreau un proiect care să crească valoarea economică, valoarea clădirilor care sunt de patrimoniu. Nu vreau un proiect modest. Trama stradală poate fi regândită integral dacă este nevoie pentru a pune fiecare parter de bloc, fiecare clădire într-o lumină care să-i crească valoarea economică”, a susținut Ciucu. 

El spune că Primăria nu are fondurile necesare pentru a consolida toate clădirile cu risc seismic din oraș, însă investițiile publice pot aduce în zonă banii necesari: 

„Ce am învățat ca primar este că atunci când se regenerează urban o zonă, ea crește economic, atrage viață economică, culturală. Asta înseamnă inclusiv atragerea de fonduri private, ca aceste clădiri să fie salvate, pentru că Primăria nu o să aibă niciodată bani să rezolve toate clădirile cu risc seismic, vorbim de 700 de clădiri cu risc seismic”. 

„O destinație”

Primarul general spune că va merge pe aceeași idee ca în marile capitale europene care au pus în valoare bulevardele principale, astfel încât să devină, dintr-un coridor de tranzit, o destinație: 

„O destinație pentru turiști, pentru bucureșteni, care să aibă magazine de un anumit statut, care se poată să plătească chiria și să-și scoată profitul. Pentru că de aceea investesc cei privați, să plătească chirii considerabile care să le permită în timp renovarea și consolidarea clădirilor”. 

Ciucu spune că vrea regândirea întregului bulevard, astfel încât să fie pus în valoare tot ansamblul: „Să fie mai pietonalizat, să fie mai verde. Să fie mai demineralizat. Exact ca în Barcelona, Las Ramblas sau în Franța, pe Champs-Élysée, Magheru poate fi Champs-Élysée-ul Bucureștiului”. 

„Trebuie să schimbăm comportamentul de mobilitate”

Întrebat dacă o parte dintre benzile auto de pe Magheru ar putea fi desființate, el a spus că paradigma de mobilitate în oraș se schimbă, iar în momentul în care vom avea drumurile radiale traficul de tranzit prin centrul orașului va scădea. 

„Ca să ajungi din Nord în Sud nu o vei mai lua pe bd. Magheru, ci o vei lua pe Șoseaua de centură. Vrem să scoatem traficul din zona centrală ca să nu mai fie folosită ca zonă de tranzit. Vom face asta prin drumurile radiale, am anunțat că vom veni etapizat cu zone cu emisii limitate, cu investiții semnificative în transportul public. Nu de mâine, nu de anul viitor, dar în următorii 10 ani trebuie să schimbăm comportamentul de mobilitate de pe auto individual spre transportul public”, a explicat Ciucu. 

Primarul spune că mașinile care tranzitează orașul, pe Magheru, vin din zona de Sud a orașului și merg spre Nord, spre zona de birouri din Pipera. De ce nu folosesc metroul? „Pentru că suntem încă o societate cu valori materiale și folosim mult mașina personală”, spune primarul. 

El a mai susținut că drumurile radiale vor fi realizate concomitent cu regenerarea bulevardului Magheru, astfel încât nu vor fi sincope. 

Arhitectul Toader Popescu, consilier pentru redactarea temei de proiectare a concursului în cadrul OAR, spune că primul obiectiv ar fi creșterea atractivității publice a zonei: 

„Un alt obiectiv este optimizarea mobilității și s-a vorbit aici despre un deziderat absolut esențial, de reducere a importanței acestei zone ca zonă de tranzit și, în compensare, de creștere a ponderii circulației pietonale. Apoi creșterea calității vieții și obținerea unui, să-i spunem, mediu rezilient. Calitatea vieții se referă atât la locuitori, și există direcția ameliorării factorilor de mediu, prin reducerea traficului de tranzit, și la creșterea suprafeței de spațiu verde”. 

Când pot fi începute lucrările de refacere a bulevardului Magheru

În cel mai optimist scenariu, lucrările de refacere a acestei zone vor începe în vara anului 2028, spune Ciprian Ciucu. 

După faza de dezbatere publică, concursul de soluții va fi lansat în primăvară, iar un câștigător va exista până la finalul anului.

„Singura garanție pe care o putem avea pentru un proiect bun pentru București este concursul de soluții. Durează mai mult. Dar odată ce am intrat în această etapă, este ireversibil. E simplu și mai rapid să contractezi o firmă de proiectare ca să vină cu un proiect, dar nu avem garanția calității”, a explicat primarul general. 

Ciprian Ciucu a anunțat că vor urma concursuri de soluții și pentru zona extinsă a Palatului Regal, pentru Calea Victoriei și pentru alte zone din centru, cum ar fi Brezoianu, Academiei, Câmpineanu.