Cum își argumentează Curtea Constituțională decizia prin care Florin Iordache a rămas la șefia Consiliului Legislativ

Evaluarea bunei reputaţii morale şi profesionale privind numirea fostului deputat PSD Florin Iordache – artizan al modificării legilor justiției și al celebrei Ordonanțe 13 – în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ revine în mod exclusiv Parlamentului, iar Curtea Constituţională nu se poate erija în controlorul deciziei Legislativului. Astfel motivează CCR decizia din 18 noiembrie, când a respins sesizările PNL şi USR privind numirea lui Iordache la șefia Consiliului Legislativ.

Argumentele aduse de CCR:

• Numirea unei persoane la conducerea Consiliului Legislativ se face în baza unor condiţii subiective, printre care şi buna reputaţie, a cărei evaluare şi apreciere revine în mod exclusiv Parlamentului.
• Curtea constată că Legea nr. 73/1993 reglementează atât condiţii obiective, cât şi subiective pentru numirea în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ. Condiţia bunei reputaţii profesionale face parte dintre cele subiective, a cărei evaluare şi apreciere revine în mod exclusiv Parlamentului, şi nu Curţii Constituţionale.
• În acest caz, Curtea nu se poate erija în controlorul deciziei Parlamentului, care, în situaţia dată, a considerat că această condiţie este îndeplinită.
• Consacrarea caracterului dihotomic al condiţiilor legale pe care persoana numită trebuie să le îndeplinească, şi anume condiţii obiective şi condiţii subiective, are drept consecinţă doar admisibilitatea unui control efectuat de instanţa constituţională exclusiv în ceea ce priveşte condiţiile obiective.
• Curtea Constituţională nu poate analiza şi cenzura opţiunea Camerei Deputaţilor prin cercetarea motivelor pentru care aceasta dispune de prerogativa sa de a numi o persoană într-o funcţie publică.
• Decizia de numire în funcţia de demnitate publică aparţine în exclusivitate titularilor prevăzuţi de Constituţie şi implică o apreciere subiectivă, întemeiată pe informaţiile care sunt evaluate în mod personal, de către fiecare deputat sau senator, prin acordarea votului în cadrul deciziei colective a fiecărei Camere a Parlamentului, respectiv de către preşedintele României, care manifestă o opţiune personală, în cadrul unei decizii individuale.
• Odată adoptate aceste decizii, opţiunea fiecărui for decident este asumată în plan instituţional şi politic, răspunderea pentru alegerea realizată fiind circumscrisă acestui cadru.
• Prin urmare, Curtea nu are competenţa să verifice îndeplinirea condiţiei subiective referitoare la buna reputaţie profesională, această competenţă exclusivă şi discreţionară revenind Parlamentului. Aceleaşi consideraţii sunt valabile şi în privinţa condiţiei subiective referitoare la buna reputaţie morală.

În 20 octombrie, senatorii și deputații au numit, în ședință de plen comun, o nouă conducere a Consiliului Legislativ. Cu 185 de voturi pentru, Florin Iordache a fost ales președinte al instituției, iar senatorul USR George Edward Dircă a devenit preşedinte al Secţiei de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare. Augustin Zegrean, susținut de PNL pentru acest post, a obținut doar 41 de voturi. Iordache a fost susținut de PSD pentru șefia Consiliului Legislativ ca premiu de consolare că nu a mai prins un loc eligibil de deputat.

Decizia a fost atacată de către PNL și USR la Curtea Constituțională. În sesizarea trimisă Curții, PNL arăta că hotărârea Parlamentului încalcă principiul legalităţii, prevăzut de Constituţie.

Liberalii explicau că, potrivit Legii 73/1993, preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţii se numesc prin votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, reuniţi în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului, pe baza a trei propuneri ale Birourilor permanente pentru fiecare funcţie, cu avizul Comisiilor juridice reunite. Ei menţionau că pentru numirea lui Florin Iordache s-au înregistrat 185 de voturi, în timp ce legea prevede 234.

Totodată, potrivit PNL, hotărârea Parlamentului este neconstituţională deoarece Florin Iordache nu îndeplineşte condiţia privind buna reputaţie profesională şi morală prevăzută de Legea 73/1993, în condiţiile în care a promovat, în calitate de ministru al Justiţiei în Guvernul Grindeanu, OUG 13/2017 şi proiectul privind amnistia şi graţierea. „Conduita publică, din anul 2017, a domnului Florin Iordache a generat revoltă publică incompatibilă cu dispoziţia legală care solicită candidatului la funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ o bună reputaţie morală”, se preciza în sesizarea de neconstituţionalitate.

Liberalii au invocat în sesizare şi încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie în raport cu dispoziţiile art. 20 alin. (2) din Legea 73/1993, deoarece la dosarul de candidatură nu a fost depus un document care să ateste că Florin Iordache a renunţat la calitatea de membru al PSD. (Sursa: Agerpres)