Sari direct la conținut

Cum te păzești de valul de escrocherii prin telefon. „Nu vrei să faci parte din echipa mea și să câștigi 200 de dolari pe zi muncind doar 10 minute?”

HotNews.ro
Cum te păzești de valul de escrocherii prin telefon. „Nu vrei să faci parte din echipa mea și să câștigi 200 de dolari pe zi muncind doar 10 minute?”
Tentative de fraudă cu criptomonede. FOTO: Wit Olszewski / Alamy / Alamy / Profimedia

În ultima perioadă, tot mai multe persoane reclamă că au primit apeluri telefonice de la necunoscuți care le oferă „oportunități” de a câștiga bani din specularea criptomonedelor. „Vă conectați la 14:00 și la 19:00, pentru a finaliza munca online”, a fost instrucțiunea dată de un „manager de recrutare” reporterului HotNews care a primit un astfel de apel și care a mers mai departe pentru a afla ce se întâmplă. HotNews a vorbit cu specialiști, pentru a afla ce se ascunde în spatele acestor propuneri, aparent „de nerefuzat”. 

În perioada sărbătorilor de iarnă, doi jurnaliști ai redacției au primit, la o zi distanță, apeluri telefonice de la persoane necunoscute care le propuneau oportunități de a câștiga bani din tranzacționarea criptomonedelor. Primul pas pe care trebuiau să-l facă era să trimită un mesaj pe WhatsApp la numărul de pe care au fost sunați. 

„1.210 dolari ca «bani de probă»”

Unul dintre jurnaliști a mers mai departe și a trimis mesajul pe WhatsApp. În timpul conversației care a urmat, persoana de la celălalt capăt s-a recomandat drept „manager de recrutare la GS Investment Group”. Aceasta a explicat că numerele de telefon sunt alese aleatoriu și îi invită pe cei contactați „să se alăture echipei pentru a câștiga până la 200 de dolari pe zi”.

„Vă conectați la 14:00 și la 19:00, pentru a finaliza munca online”. Conform „managerului de resurse umane”, cei care intrau în echipă trebuiau să lucreze doar 10-20 de minute pe zi pentru a câștiga bani. 

După ce „managerul de resurse umane” i-a cerut clientului să-și precizeze vârsta, acesta l-a informat că discuția se va muta pe Telegram, unde va fi preluat de un „recepționer”, în baza unui cod de recomandare. 

Pe Telegram, „recepționera”, care s-a prezentat Laura, i-a înaintat un formular de înscriere, unde a cerut să fie precizate numele, genul, vârsta și profesia. După ce aceste date au fost furnizate, femeia a fost de acord să ofere mai multe detalii despre afacere: era vorba de tranzacționarea criptomonedelor. 

„Nu aveți nevoie de o experiență vastă în tranzacționare pentru a câștiga bani în echipa mea. Doar tranzacționați conform semnalelor de tranzacționare și formulelor oferite de mentorul echipei”, a explicat Laura.

„Noul client” a fost apoi informat că va primi 1.210 dolari ca „bani de probă”, pe care îi va folosi ca să tranzacționeze, conform indicațiilor primite. Ulterior, a primit un link pentru a înregistra contul pe care urma să-l folosească pentru tranzacții. 

Despre ce este vorba? „Banii tăi se duc în buzunarul hoților și nu vei putea să retragi nimic”

Pentru a înțelege mai bine cum funcționează această „metodă de a face bani”, HotNews l-a contactat pe Ovidiu Toma, CEO și fondator al platformei CryptoDATA, care oferă servicii bazate pe tehnologia Blockchain.

„Acestea sunt cele mai comune fraude, și anume platformele de tranzacționare false. Bineînțeles că platforma respectivă nu este una adevărată de crypto, așa cum este definită în accepțiunea celor care sunt din meseria asta.

Platforma de crypto, din păcate, momentan nu este reglementată nici în UE, nici în alte țări dezvoltate, precum SUA și Canada. Deocamdată nu este reglementată cum sunt piețele de capital, unde poți proteja mai bine investitorii de manipularea pieței sau de spălarea banilor”, spune Ovidiu Toma.

Expertul explică, mai departe, și care este adevărata miză a celor 1.200 dolari pe care, chipurile, îi primești ca „bani de probă”. 

„Ei pretind că tranzacționezi criptovalute, dar tu tranzacționezi, de fapt niște grafice, niște imagini. Ele nu sunt legate efectiv de bursele de criptovalute. Cei 1.200 de dolari de tranzacționare, bani de probă, sunt niște puncte imaginare într-o bază de date. 

Nu există nici sumele, nici puterea de a le retrage, nici puterea de a cumpăra criptovalute cu acei bani. Este o înșelăciune de marketing prin care ei vor să-ți arate că ai câștigat cu banii de probă foarte mult, iar acum vino cu bani de acasă, reali, ca să câștigi la fel de mult. 

În momentul în care investești din fonduri proprii, banii nu se duc în criptovalute, deși pe ecran îți apar niște animații cum că ai fi cumpărat, banii tăi se duc în buzunarul hoților și nu vei putea să retragi nimic. 

Chiar dacă animația de pe ecran îți spune că ai câștigat un bitcoin sau ai tranzacționat trei etheri (Ethereum este o monedă virtuală precum Bitcoin – n. red), acele sume nu le vei putea retrage niciodată sub diverse pretexte”, a mai declarat Ovidiu Toma.

Specialistul mai atrage atenția că aceste așa-zise platforme de tranzacționare a criptomonedelor își schimbă domeniul de internet și denumirea cam o dată la două luni deoarece în această perioadă „apucă să înșele destul de mulți clienți, iar aceștia încep să înțeleagă ce li s-a întâmplat”.  

Cum arată un sistem de tranzacționare real

Ovidiu Toma a explicat și ce ar trebui să facă o persoană dacă este chiar hotărâtă să investească în criptomonede.

„Dacă nu ai o educație în domeniul tranzacționării criptovalutelor, sfatul nostru este să nu te apuci de acest lucru, pentru că nu va fi ușor să distingi astfel de platforme false versus platformele de tranzacționare reale.

Când investești într-o criptovalută nu înseamnă că ai cumpărat ceva și aștepți să te îmbogățești. Înseamnă să studiezi o piață, să studiezi cererea, să studiezi oferta, proiectele, echipele tehnice, și abia atunci merită să-ți faci o opinie și să tranzacționezi”, spune Ovidiu Toma. 

Ce trebuie să facem pentru a ne proteja de fraude online

HotNews a contactat Directoratul Național de Securitate Cibernetică pentru a cere date despre această metodă de fraudă, dar și pentru a oferi publicului îndrumări din partea experților din domeniu. 

Potrivit răspunsului trimis redacției, această metodă este folosită des în mediul online, iar pretextul investițiilor în criptomonede este ales deoarece domeniul este mai puțin cunoscut oamenilor. Escrocii urmăresc obținerea banilor sau a datelor financiare care pot fi utilizate ulterior pentru activități ilegale. 

Există câteva lucruri de care trebuie să ținem cont în așa fel încât să nu fim victimele escrocheriilor online, spun specialiștii:

  • Oamenii nu trebuie să dea curs niciodată cererilor atacatorilor, în special dacă acestea sunt prezentate în regim de urgență.
  • Nu trebuie să dea niciodată click pe linkuri provenite din mesaje suspecte sau să apeleze numere de telefon furnizate prin astfel de mijloace. 
  • Nicio entitate legitimă nu va cere prin telefon, SMS, Telegram sau WhatsApp date cu caracter sensibil, astfel că acestea nu ar trebui niciodată furnizate. 
  • În cazul în care cineva furnizează date de card, trebuie să sesizeze imediat banca, iar dacă a fost păgubit, să depună o plângere la Poliție (fizic sau la petitii@politiaromana.ro) și notificat DNSC (telefon 1911).

INTERVIURILE HotNews.ro