Cum va verifica ANI că un demnitar are „o relație asemănătoare aceleia dintre soți”. Explicațiile deputatului AUR care a depus amendamentul

Deputatul AUR Valeriu Munteanu, autorul amendamentului la legea ANI care prevede că soții, soțiile sau partenerii demnitarilor trebuie să depună declarații de avere și de interese care să fie publicate de către Agenție, explică pentru publicul HotNews de ce a vrut ca această prevedere să fie în lege și cum ar trebui să identifice statul „persoanele care au relații asemănătoare acelora dintre soți”. 

• Valeriu Munteanu, cel care a inițiat amendamentul, este deputat AUR și se află la primul mandat. Potrivit CV-ului publicat pe site-ul Camerei Deputaților, Munteanu, originar din Republica Moldova, a fost din 2007 până în 2009 primar al satului Floreni din raionul Anenii-Noi, din 2009 până în 2015 a fost deputat ales pe listele Partidului Liberal în Parlamentul Republicii Moldova, iar din 2015 până în 2017 a fost ministru al Mediului în Guvernul de la Chișinău. 

• Luni, în comisia juridică de la Camera Deputaților, AUR a reușit să treacă cu voturile PSD două amendamente prin care sunt obligați să depună declarații de avere și partenerii demnitarilor, nu doar soții, iar ANI trebuie să le facă publice. Totul, în contextul în care declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor, funcționarilor rămân secrete, potrivit proiectului de lege. Cea care este făcută publică este declarația de interese financiare, o combinație dintre cele două declarații. Astăzi, legea este dezbătută la Senat. 

Hotnews: Amendamentele pe care le-ați introdus în legea ANI prevăd că soția, soțul sau „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii, trebuie să depună declarații de avere și de interese și că ANI trebuie să le facă publice. Cum poate statul să identifice acele persoane „care au relații asemănătoare acelora dintre soți”? Cum se va aplica efectiv amendamentul? 
Valeriu Munteanu: Este responsabilitatea ANI să aplice această lege. În situația în care vor considera că este insuficientă, atunci va fi completată sau vor dezvolta norme metodologice în acest sens. 

Dar, în general, acest lucru (n. red. verificarea făcută de ANI) se va realiza la sesizare. Dacă cineva consideră că există o relație asemănătoare soților între demnitar, de exemplu un parlamentar cu concubina sa, atunci se face sesizare și se verifică acest lucru. Dacă nu se constată o relație de acest gen, atunci nu este supus declarării. Și atât.

– Dar cine ar trebui să facă această sesizare? 
– ANI trebuie să verifice. 

– Și atunci cine să sesizeze ANI?
– Oricine poate să facă această sesizare. Dumneavoastră, spre exemplu. 

„Dacă s-au descurcat până acum să stabilească acest lucru, se vor descurca și în această situație”

– Atunci ANI va intra în casa unui deputat, de exemplu, ca să verifice?
– Eu am scris amendamentul. Am preluat această noțiune de „persoană care are relații asemănătoare acelora dintre soți” din cel puțin alte 4-5 legi care prevăd această noțiune. (n. red. Codul Penal include „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți, în cazul în care conviețuiesc” în definiția membrului familiei, la articolul 177).  

Dacă legiuitorul a prevăzut această noțiune în alte legi și cei care trebuie să o aplice s-au descurcat până acum să stabilească acest lucru, se vor descurca și în această situație. Nu am vrut să introduc noțiuni noi în lege, doar am preluat un termen care este prezent în legislația României de mai mulți ani.

– De ce nu ați depus, odată cu amendamentele și cu aceste norme metodologice, ca să înțeleagă fiecare autoritate, fiecare persoană ce trebuie să facă?
– Am dat ieri, în ședința comisiei, un simplu exemplu cu Codul Penal – când este vorba despre protecția membrilor familiei. Acești concubini și concubine sunt asimilați atunci când statul trebuie să protejeze un membru al familiei. 

Și de această dată se vor clarifica, dacă vor considera cei de la ANI că legea este insuficientă, atunci vor fi elaborate prin hotărâri de Guvern norme metodologice. Spuneam, nu au întâlnit până acum cei care trebuie să aplice legile unde este prezentă această noțiune nu au întâlnit până acum o problemă în acest sens.

– De ieri, a început să apară în spațiul public de mai multe ori o întrebare – dacă un politician, un parlamentar, de exemplu, are o soție, dar are și o amantă, cine va depune declarațiile la ANI? Ambele persoane?
– Desigur că stârnește foarte mult amuzament întrebarea dumneavoastră, dar este legitimă. Legea reglementează doar relațiile asemănătoare celor de soț și soție, nu și amanta. Aceasta nu face obiectul acestei legi. În mod normal, politicienii, de rea-credință, își mută averea pe concubine. Cu cei care țin familie, cu care închiriază sau au proprietăți comune, sau cu cei care au copii, cu care țin familia, care țin gospodăria, amantele și amanții sunt o altă dimensiune.

AUR nu va susține parteneriatul civil

– În Parlament au existat mai multe inițiative legislative pentru reglementarea parteneriatului civil, menite să ofere o încadrare legală clară pentru persoanele care nu doresc să se căsătorească. Luați în calcul să votați o astfel de lege astfel încât să existe, de exemplu, mai multă claritate în momentul în care ANI, să zicem, ar trebui să facă aceste verificări?
– Nu vom iniția și nu vom susține o astfel de prevedere. Considerăm că legea este una suficientă în acest sens. Anume o familie formată dintre un bărbat și o femeie, unde se nasc, cresc și sunt educați prunci. 

– Mă refer la parteneriatul civil în general, între un bărbat și o femeie, dar și între cuplurile formate din persoane de același sex. 
– Considerăm că legea românească este suficientă în acest sens. Iar familia românească reglementată de legislație este una care acoperă toate necesitățile care există în acest sens.