Cum vrea Guvernul să recupereze banii suspendați din PNRR din cauza numirilor de șefi incompatibili

Comisia Europeană a propus, la mijlocul lunii octombrie a anului trecut, suspendarea parțială a plăților din PNRR, pe cererea de plată nr. 3. Printre motive este modul netransparent și nebazat pe competență în care se fac numirile la șefia companiilor energetice de stat. Acest jalon valorează 300 de milioane de euro din cele 1,1 miliarde de euro suspendate. HotNews a întrebat Ministerul Energiei ce a întreprins Guvernul până acum pentru deblocarea sumei.
Numirile lipsite de transparență și de criterii profesionale, uneori realizate în conflict de interese și operate la companiile de stat, urmează să fie prevenite prin schimbarea legislației, dar încă nu s-a întâmplat nimic concret pentru că Guvernul așteaptă o analiză finală din partea Comisiei, a răspuns Ministerul Energiei unei întrebări a HotNews.
Comisia Europeană a avertizat încă de anul trecut din iunie că acest jalon nu este îndeplinit, fiind constatate numeroase nereguli legate de modul în care sunt făcute numirile de șefi la companiile de stat, de la incompatibilități până la condiții netransparente de selecție. Pentru toate procedurile de selecție de la companiile energetice au fost publicate „anunțuri banale”, la mica publicitate, în zone slab vizibile, atrăgea atenția Comisia.
Unii membri din comitetele de selecție erau și candidați. Membrii din comitetele de numire și remunerare erau și în consiliile de administrație, stabilind ei pentru ei nivelul de remunerare.
În scrisoarea Comisiei din iunie erau enumerate 8 companii din subordinea Ministerului Energiei, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Conpet.
Analiza preliminară a Comisiei Europene privind identificarea unor posibile nereguli din procesul de selecție a fost comunicată membrilor consiliilor de administrație / supraveghere, susține Ministerul Energiei.
Potrivit instituției, „o mică parte dintre membrii consiliilor de administrație/supraveghere au răspuns pozitiv”, prin încetarea contractului de mandat, renunțarea unilaterală la contractul de mandat.
Până acum însă, la nivelul companiilor strategice din energie nu au fost făcute modificări asupra managementului.
Guvernul a obținut o reducere a suspendării
Ministerul a mai spus că Guvernul a obținut o reducere a suspendării cu aproximativ 60 milioane euro, însă suma finală urmează să fie comunicată de Comisie.
„În cursul lunii noiembrie 2024, au fost transmise informal, prin intermediul MIPE (n.red. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene), coordonatorul la nivel național al PNRR, clarificări asupra aspectelor semnalate de către COM în cadrul scrisorii informale din data de 15.10 2024. Acestea au fost transmise după alte runde de negocieri și discuții purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, pe parcursul lunilor anterioare.
Au fost purtate renegocieri cu Comisia Europeană, ceea ce a determinat, conform evaluării MIPE, o reducere a suspendării cu aproximativ 60 milioane EUR. Cifrele finale vor fi comunicate de Comisia Europeană”, a transmis Ministerul Energiei, la solicitarea HotNews.
Nici o măsură, doar propuneri
Din iunie, anul trecut până în prezent, Guvernul nu a luat nicio măsură concretă privind îmbunătățirea guvernanței corporative, mai ales în sectorul energetic, motiv pentru care România încă poate pierde sute de milioane de euro.
Ministerul Energiei susține că așteaptă o analiză finală pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă, dar până atunci a făcut niște propuneri.
Întrebați de HotNews.ro cum au fost privite observațiile Comisiei Europene referitoare la managementul companiilor din energie, Ministerul Energiei a răspuns că „până la acest moment, nu s-a primit din partea COM niciun răspuns privind rezultatul analizei documentelor / clarificărilor depuse în susținerea aspectelor semnalate în scrisoarea informală de suspendare a cererii de plată nr. 3”.
„Prin urmare nu putem aprecia dacă au fost sau nu îndeplinite solicitările Comisiei, urmând ca la momentul primirii răspunsului oficial privind suspendarea de plată, Ministerul Energiei să întreprindă cu celeritate toate măsurile legale ce se impun în vederea remedierii situației”, a adăugat Ministerul Energiei.
„Au fost elaborate propuneri pentru modificarea legislației în materia guvernanței corporative, pentru evitarea interpretării unor posibile conflicte de interese / incompatibilitate și pentru o înțelegere mai clară cu privire la selecția reprezentanților acționarilor minoritari”, a transmis Ministerul.
Instituția precizează că a elaborat un Memorandum care va fi supus aprobării Guvernului României, „cel care, în calitate de reprezentant al statului român, va decide în legătură cu modalitatea de remediere a celor semnalate în scrisoarea care cuprinde evaluarea COM privind îndeplinirea Jalonului 121, cu luarea în considerare a prevederilor contractuale și a legislației incidente în materia contractelor de mandat”.
„Pentru evitarea unor posibile conflicte de interese a fost întocmit un Regulament de organizare și funcționare, aprobat deja prin Ordin al ministrului energiei, care stabilește modalitatea de organizare și funcționare, precum și atribuțiile Comisiilor de selecție și nominalizare, constituite la nivelul Ministerului Energiei, pentru recrutarea, selecția și nominalizarea membrilor consiliilor de administrație/supraveghere ale întreprinderilor publice din subordinea/sub autoritatea Ministerului Energiei, precum și ale filialelor acestora”, a mai transmis Ministerul Energiei.
Cum va fi modificată legislația
– Ministerul Energiei susține că are în vedere publicarea anunțurilor privind selecția membrilor consiliului de administrație pe pagina de internet a instituției, pe prima pagină de internet a întreprinderii publice într-un loc vizibil la încărcarea paginii, precum și pe pagina de internet a Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), în cel puțin două publicații economice și/sau financiare de largă răspândire, precum și pe cel puțin o platformă sau un site de recrutare de resurse umane cu mare vizibilitate la nivel național. Anunțul va include toate condițiile care trebuie întrunite de candidați, criteriile de selecție și modalitatea de evaluare a acestora.
– Documentele aferente selecției membrilor consiliului de administrație, respectiv scrisoarea de așteptări, va conține obiective/ținte reflectate clar în indicatorii cheie de performanță, stabiliți să conducă la creșterea performanțelor întreprinderii publice.
– Selecția urmează a se realiza cu respectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal și transparenței, asumării răspunderii și cu luarea în considerare a specificului domeniului de activitate a societății.
Marcel Boloș: Sunt argumente suficiente astfel încât aceste contracte să fie reziliate
Există argumente suficiente pentru rezilierea contractelor de management de la companiile de stat, a declarat, recent, pentru Agerpres, Marcel Boloș, ministrul proiectelor europene.
„Contractele de mandat încheiate cu directorii și cu administratorii de companii au clauzele de reziliere a contractelor, care sunt condiționate de plata unor salarii compensatorii. Dacă această încheiere de contracte a avut la bază un viciu care se dovedește a fi unul ce rezultă din scrisoarea Comisiei de suspendare a fondurilor, atunci eu consider că sunt argumente suficiente astfel încât aceste contracte să fie reziliate”, a spus Boloș.
Acesta a precizat că vor fi plătite salarii compensatorii, dacă acestea au fost prevăzute în contractele de mandat. „Dar este total nefiresc să avem un cost usturător pentru un astfel de jalon – discutăm de 300 de milioane de euro – pentru un motiv extrem de pueril: n-am respectat o procedură de selectare a administratorilor și în felul acesta pierdem o grămadă de bani.
Să nu uităm că vin reformele și mai dure în Planul Național de Redresare și Reziliență și atunci, dacă ne poticnim la proceduri administrative care țin de normalitatea implementării lor, atunci ce o să facem când jaloanele privind reformele sunt mult mai complexe și mult mai costisitoare din punct de vedere al bugetului?”, a precizat ministrul.
Ministerul Energiei: „Nu anticipăm probleme în a recupera întreaga sumă pentru jalonul 121”
„Până când Comisia Europeană nu transmite varianta finală a evaluării sale, Ministerul Energiei nu poate dispune măsuri care vizează reluarea procedurilor de selecție pentru eventualele probleme identificate, pentru că nu se poate cunoaște situația finală a acestor spețe, în interpretarea Comisiei. După primirea scrisorii oficiale, România va avea minim șase luni pentru remedierea problemelor, timp suficient pentru efectuarea tuturor demersurilor necesare”, afirmă Ministerul Energiei.
„Nu anticipăm probleme în a recupera întreaga sumă pentru jalonul 121”, mai susține Ministerul Energiei.
Guvernul ia în considerare o renegociere cu Comisia Europeană în urma căreia să renunțe la unele jaloane din PNRR și la circa 3 miliarde de euro, a declarat, recent, Cristian Ghinea, fostul ministru USR al Investițiilor și Proiectelor Europene.
Potrivit acestuia, cererea de plată 3, aprobată parțial anul trecut dar încă neplătită, ar putea suferi o nouă suspendare de fonduri.
Până în prezent, România a îndeplinit și validat cu Comisia Europeană doar 14% din jaloanele din PNRR. Aceasta în condițiile în care România a trecut de jumătatea perioadei de implementare, mai spune Ghinea.