EXCLUSIV. Scrisoarea Comisiei Europene prin care guvernul a fost anunțat că România poate pierde sute de milioane de euro din PNRR din cauza numirii de șefi incompatibili / Lista companiilor

În document sunt enumerate 8 companii cu probleme din totalul de 17 companii din subordinea Ministerului Energiei. De asemenea, sunt menționate și cinci companii de la Transporturi, fiind ridicate semne de întrebare asupra modului în care au fost făcute numirile în Consiliile de Administrație.

• „Numirile au fost făcute fără o procedură de selecție competitivă și transparentă”, a spus Comisia despre Hidroelectrica, Nuclearelectrica și alte companii din energie.
• Tot cu nerespectarea procedurilor firești de numire a șefilor sunt menționate și CFR, Metrorex și alte companii din transporturi.

Guvernul a fost avertizat încă din luna iunie, de către Comisia Europeană, că nu sunt îndeplinite jaloanele din PNRR legate de numirea șefilor la companiile de stat, potrivit unei scrisori a autorității de la Bruxelles, consultate de HotNews.

În scrisoare, observațiile erau preliminare. Acum, la jumătatea lui octombrie, Comisia Europeană urmează să transmită Guvernului o scrisoare care conține concluziile finale, iar aceasta poate conține și alte nume de companii din energie, pe lângă cele opt menționate în scrisoarea din iunie, potrivit mai multor surse guvernamentale care au discutat cu Hotnews. Despre cele din energie a scris și Economedia în iulie.

Însă, din iunie și până acum, Guvernul nu a luat nicio măsură privind îmbunătățirea guvernanței corporative, mai ales în sectorul energetic, motiv pentru care România poate pierde sute de milioane de euro, potrivit mai multor surse guvernamentale.

Pentru toate procedurile de selecție de la companiile energetice au fost publicate „anunțuri banale”, la mica publicitate, în zone slab vizibile. Unii membri din comitetele de selecție, atât la energie, cât și la transporturi, erau și candidați. Membrii din comitetele de numire și remunerare erau și în consiliile de administrație, stabilind ei pentru ei nivelul de remunerare. La o companie, niciunul dintre candidații care au ajuns pe lista scurtă nu a fost numit.

Ce a constatat Comisia Europeană la opt companii energetice

Îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic presupunea ca numirea tuturor membrilor consiliilor de administrație, la companiile aflate în subordinea Ministerului Energiei, să se realizeze în urma unor proceduri competitive și transparente. Mandatele urmau să fie de 4 ani, iar remunerațiile trebuiau corelate cu indicatori-cheie de performanță.

Comisia Europeană a constatat că la opt companii, Ministerul Energiei nu a putut dovedi că au fost respectate aceste criterii la numirea membrilor în consiliile de administrație: competitivitate, transparență și remunerație în funcție de performanță. Iată observațiile Comisiei, așa cum apar ele în scrisoarea consultată de redacție:

Cazul Hidroelectrica:

• Anunțurile privind selecția au fost „banale” și plasate în zone slab vizibile, la mica publicitate, în ziare.

• Au fost constatate relații ierarhice între candidați și membrii comisiei de selecție, ceea ce poate duce la conflict de interese și influență politică.

• În cazul numirilor din septembrie 2022, membrii au fost numiți fără a fi supuși unei proceduri de selecție competitive și transparente, pe perioade mai scurte decât mandatele de 4 ani.

• Comitetul de nominalizare și remunerare, alcătuit din membri ai consiliului de administrație, a fost implicat în stabilirea remunerației și a indicatorilor de performanță, ceea ce poate duce la conflict de interese.

• Numirile din ianuarie 2024 (n.red. procedurile pentru numirea Directoratului care au avut loc în toamna lui 2023) au fost făcute pe baza unei proceduri de selecție anterioare, pentru care nu a fost stabilită nicio listă de rezervă. În unele cazuri, nu a existat nicio procedură de selecție.

• Nu există dovezi că procedurile au fost competitive și transparente.

Cazul Nuclearelectrica:

• Pentru Consiliul de Administrație au fost publicate „anunțuri banale” la mica publicitate.

• Nu a existat un comitet de selecție.

• Numirile din septembrie 2022 au fost făcute fără o procedură de selecție competitivă și transparentă.

• Comitetul de nominalizare și remunerare, alcătuit din membri ai consiliului de administrație, a fost implicat în stabilirea remunerației și a indicatorilor de performanță, ceea ce poate duce la conflict de interese.

• Deși consiliul de administrație este compus din șapte membri, în prezent doar șase sunt în funcție.

Cazul Romgaz:

• Au fost publicate anunțuri „banale” la mica publicitate.

• Între candidați era și un membru al comisiei de selecție, ceea ce duce la conflict de interese.

• Au fost candidați din rândul membrilor comitetului de nominalizare și remunerare, implicați în procesul de selecție, fiind un potențial conflict de interese.

• Comitetul de nominalizare și remunerare, alcătuit din membri ai consiliului de administrație, a fost implicat în stabilirea remunerației și a indicatorilor de performanță, ceea ce poate duce la conflict de interese.

Cazul SAPE (Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie):

• Au fost plasate anunțuri nesemnificative, la secțiunea mica publicitate.

• Nu există dovezi care să arate că membrii consiliului de administrație au fost numiți pe baza unei proceduri transparente și competitive, iar că mandatul este legat de indicatori cheie de performanță.

Cazul CONPET:

• Au fost plasate anunțuri banale, la mica publicitate.

• Niciunul dintre candidații care au ajuns pe lista scurtă nu a fost numit.

• Nu există dovezi că numirile au fost făcute competitiv și transparent.

Cazul CNCIR (Compania Națională pentru Controlull Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune):

• Au fost publicate anunțuri „banale”, la mica publicitate.

• Au fost constatate suprapuneri, relații ierarhice sau influențe politice între candidați și membrii comisiei de selecție.

Cazul Oil Terminal:

• Au fost publicate „anunțuri banale”, la mica publicitate.

• Au fost constatate suprapuneri, relații ierarhice sau influență politică între candidați și membrii comitetului de selecție, ceea ce poate indica un conflict de interese.

Cazul RATEN (Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară):

• Au fost publicate anunțuri „banale”, la mica publicitate

• Unul dintre membrii numiți nu a fost preselectat.

Proceduri cu semne de întrebare la Transporturi

În scrisoarea din iunie, Comisia Europeană cerea clarificări legate de numirile în Consiliile de Administrație de la Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), CFR, Metrorex și CFR Călători.

Potrivit scrisorii, România nu a furnizat Comisiei o justificare corespunzătoare a îndeplinirii satisfăcătoare a jalonului privind numirile de la cele cinci companii.

Probleme sesizate:

• Comitetele de selecție au fost compuse din angajați ai ministerului, în timp ce mai mulți membri ai conducerii sale la nivel înalt au fost candidați în cadrul procedurii de recrutare, punând la îndoială independența comitetelor de selecție.

• În consiliile de administrație au fost numite personalități politice, ceea ce nu este în conformitate cu normele OCDE privind guvernanța corporativă.

• Unul dintre candidații la consiliul de administrație al Metrorex era, la momentul numirii sale, președinte al consiliului de administrație și șef al comitetului de nominalizare și remunerare, ceea ce pare să constituie un conflict de interese.

• Potrivit statutului de la CNAIR și CFR Călători, consiliul de administrație trebuie să aibă șapte membri, în timp ce consiliile erau compuse din doar șase membri.

• Nu au fost semnate acte adiționale care stabilesc indicatorii-cheie de performanță pentru CNIR.

România poate pierde peste 1 miliard de euro pentru toate jaloanele neîndeplinite

HotNews.ro a scris săptămâna trecută, în premieră, că România va pierde sute de milioane de euro, din tranșa a treia de plată din PNRR. Motivul este nerealizarea reformei privind managementul la companiile energetice de stat. Potrivit unor surse guvernamentale, Executivul preferă, însă, să piardă câteva sute de milioane de euro decât să schimbe șefii incompatibili de la companiile de stat.

Potrivit mai multor surse guvernamentale, ar fi vorba despre o sumă de peste 1 miliard de euro, pentru toate jaloanele neîndeplinite, din care între 300 și 500 milioane de euro riscă să se piardă din cauza numirii unor persoane incompatibile la conducerea companiilor energetice de stat.

Dacă persoanele considerate incompatibile ar fi demise, sumele pe care le-ar primi ca despăgubire ar fi mult mai mici decât cele câteva sute de milioane de euro pe care le va pierde România. Circa 5-6 milioane de euro ar fi despăgubirile, spun surse guvernamentale. Însă, în condițiile în care numirile sunt puternic susținute politic, nimeni din zona guvernamentală nu vrea să își asume rezilierea contractelor cu probleme.

A doua zi după publicarea acestor informații, premierul Marcel Ciolacu a răspuns că e real cazul, dar că nu pierdem niciun ban. „Un incompetent la energie a făcut selecție cum credea el prin ’92-’96, credea el că merge cu șmecherii, dar nu a mers cu șmecherii la Comisie, să-ți pui angajatul tău să-ți facă subiectele, unde merge nașul”, a declarat Ciolacu.

La rândul său, Adrian Câciu, ministrul proiectelor europene, a declarat că „Toate se vor rezolva (…) Avem această perioadă de 6 luni în care să rezolvăm problemele”.

Guvernul României va negocia o perioadă de șase luni în care să îndeplinească reformele cerute de Comisia Europeană, pentru a putea recupera o parte din suma suspendată.