Judecătorii Curții Constituționale au respins miercuri contestațiile AUR, POT și S.O.S. împotriva legii privind reorganizarea ANCOM, ANRE și ASF și au amânat pentru 8 octombrie decizia privind celelalte patru legi adoptate de guvern prin asumarea răspunderii, inclusiv cea care modifică sisatemul de pensii ale magistraților.

Contestațiile împotriva celor a legilor din pachetul II de măsuri fiscale au fost depuse de AUR, în timp ce Înalta Curte de Casație și Justiție a atacat legea privind pensionarea magistraților.

Motivul amânării decise de CCR în cazul proiectului privind pensiile magistraților este acela că dosarul este unul complicat, cu multe acte depuse, și este nevoie de mai mult timp pentru analizare, potrivit surselor HotNews din CCR.

Într-un comunicat de presă emis după ședința de astăzi care a durat aproximativ o oră și jumătatea, CCR a transmis că amână pronunțarea pe 4 dintre legi și că a respins sesizările împotriva uneia dintre legi.

Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, care a trecut de CCR, va merge acum pe masa președintelui Nicușor Dan care are posibilitatea să o promulge, să o întoarcă în Parlament sau să o atace la rândul său la CCR.

Cum argumentează CCR respingerea sesizării AUR pe legea privind restructurarea ANCOM, ASF și ANRE

Curtea Constituțională a anunțat că decizia de a respinge ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de senatori ai AUR, S.O.S. România și POT a fost luată cu unanimitate de voturi.

Argumentele CCR:

„Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii sus-menționate cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat eficientizarea activității Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (denumită în continuare ANCOM) și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că legiuitorul are competența de a stabili măsuri legislative referitoare la reducerea numărului de posturi și la reducerea nivelului salariilor de bază și/sau indemnizațiilor personalului unor autorități administrative autonome, iar prevederile care stabilesc aceste măsuri sunt constituționale.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, care au privit condițiile în care poate fi angajată răspunderea Guvernului și lipsa unei motivări reale în expunerea de motive a legii, Curtea a constatat că:

• angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului asupra unui proiect de lege este o procedură prevăzută de Constituție (art.114) prin care se dă expresie raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern și se realizează atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine
• urgența și necesitatea adoptării legii au fost justificate de Guvern și au avut în vedere asigurarea sustenabilității financiare a României
• nu are competența să exercite un control de constituționalitate asupra modului de redactare a expunerii de motive a legii concepute de Guvern [art.1 alin.(5)].

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

•  urmare a noii organigrame și a aplicării noilor state de funcții, legea criticată a prevăzut că reîncadrarea personalului pe funcții se face prin act administrativ emis de conducătorul autorității autonome; or, controlul acestor acte administrative nu intră în sfera de atribuţii ale Curţii Constituţionale [art.1 alin.(3) și (5)]
• pretinsa neclaritate a sintagmei „o grilă de salarizare care să prevadă o reducere de 30% a nivelului salariilor de bază și/sau indemnizațiilor personalului în statele de funcții la data de 1 iulie 2025” vizează chestiuni de interpretare şi aplicare a legii, iar nu de constituționalitate [art.1 alin.(3) și (5)]
• personalul ANRE, ASF și ANCOM nu este în aceeaşi situaţie juridică – din perspectiva specificului reglementării elementelor raportului de muncă, în special a salarizării – cu personalul altor autorități administrative autonome [art.16 alin.(1)]
• legiuitorul a instituit atât criterii obiective pe baza cărora se face reorganizarea celor trei autorități administrative autonome, cât și garanții efective pentru personalul afectat de măsurile legislative criticate [art.41 alin.(1) și art.53]
• autonomia ANRE, ASF și ANCOM nu reprezintă un concept absolut, iar activitatea și funcționarea autorităților administrative autonome este stabilită de legiuitorul organic [art.117 alin.(3)]”.

Sesizările la CCR

Parlamentarii opoziției au depus sesizare la CCR în legătură cu cele patru proiecte pentru care au și inițiat cele patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului, care în final au picat: 

• Sesizarea referitoare la Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative;
• Sesizarea referitoare la Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome;
• Sesizarea referitoare la Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice;
• Sesizarea referitoare la Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății.

Opoziția AUR, POT și SOS România a depus câte două sesizări pentru fiecare dintre cele patru proiecte enumerate anterior (o sesizare din partea senatorilor, o altă sesizare din partea deputaților – pe fiecare proiect), de aceea sunt în total nouă sesizări pe care judecătorii CCR trebuie să le dezbată. 

La rândul ei, Curtea Supremă a atacat la CCR legea privind reformarea pensiilor magistraților.

Premierul Ilie Bolojan a dat de înțeles cu mai multe ocazii că dacă legea privind modificările aduse la pensiile magistraților pică la CCR, atunci va demisiona, spunând că Guvernul pe care îl conduce nu va mai avea legitimitatea de a impune și alte reforme. 

„Când ai un proiect important care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”, a răspuns Bolojan, într-o conferință de presă.

Citește și

VIDEO Cine sunt cei nouă judecători care vor decide soarta pachetului 2 de măsuri adoptate de Guvernul Bolojan