Curtea Constituțională a respins sesizarea lui Ciolacu și Meleșcanu privind asumarea răspunderii guvernului pe legea bugetului
Curtea Constituțională a respins, miercuri, sesizarea formulată de președinții celor două camere ale Parlamentului, Marcel Ciolacu și Teodor Meleșcanu, privind asumarea răspunderii guvernului pe legea bugetului. Cei doi reclamaseră un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins cererile formulate de preşedintele Senatului şi de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că nu există conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României şi Guvernului României în legătură cu angajarea răspunderii Guvernului asupra Legii bugetului de stat pe anul 2020 şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020”, se arată în comunicatul CCR.
Guvernul a transmis Curții Constituționale punctul de vedere privind conflictul juridic de natură constituțională sesizat de Parlament privind adoptarea legii bugetului prin angajarea răspunderii de către Executiv.
Instituția invocă o decizie a CCR care arată că angajarea răspunderii are în vedere adoptarea „în condiţii de maximă celeritate” a unor măsuri urgente dintr-un domeniu de maximă importanță.
Totodată, Executivul argumentează că parlamentarii au avut posibilitatea de a depune amendamente la proiectul de lege dar și să depună o moțiune de cenzură.
Cabinetul condus de Ludovic Orban face referire la o decizie a CCR care arată că „Parlamentul este şi rămâne unica autoritate legiuitoare şi în cazul asumării răspunderii de către Guvern, întrucât procedura asumării răspunderii de către Guvern se derulează în faţa camerelor reunite ale Parlamentului şi se desfăşoară sub supravegherea şi controlul forului legislativ suprem, care are la îndemână, în virtutea prevederilor constituţionale exprese ale art.114 alin.(2), posibilitatea demiterii Guvernului printr-o moţiune de cenzură”.
Executivul apreciază că autorii sesizării critică în realitate procedura adoptării legilor bugetare „contrar prevederilor constituţionale privind legiferarea, ceea ce se converteşte într-un viciu de neconstituţionalitate extrinsecă ce poate face obiectul controlului de constituţionalitate”, cererea de neconstituționalitate fiind inadmisibilă.
Astfel, Guvernul susține că nu există un conflict juridic de natură constituţională generat de procedura angajării răspunderii Guvernului asupra legilor bugetare în temeiul art.114 din Constituție.
Curtea Constituțională a fost sesizată de președinții celor două Camere ale Legislativului cu privire la posibilul conflict juridic dintre Guvern și Parlament pe legea bugetului de asigurări sociale și legea bugetului de stat pe anul 2020. Până pe 10 ianuarie părțile implicate în conflict au trebuit să transmită punctele de vedere.
Premierul Ludovic Orban a anunțat, pe 23 decembrie 2019, în plenul reunit al Parlamentului, că Guvernul își asumă răspunderea pe Legea bugetului de stat pentru 2020 și pe Legea bugetului asigurărilor sociale pentru anul viitor.