Curtea Constituțională dezbate astăzi sesizările referitoare la legile privind doborârea dronelor și la misiunile militare pe timp de pace

Curtea Constituțională a României (CCR) dezbate joi, 27 martie, sesizările partidelor AUR, POT și S.O.S. în legătură cu legea care permite armatei să doboare dronele ce pătrund în spațiul aerian al țării, precum și legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare în țară, potrivit Agerpres. 

Proiectele de lege au fost adoptate de Senat la finalul lunii februarie, în calitate de for decizional.

La începutul lunii martie, USR a anunțat că partidele AUR, S.O.S. România și POT, conduse de George Simion, Diana Șoșoacă și Anamaria Gavrilă, au atacat la CCR proiectele de lege, catalogând gestul lor ca fiind „revoltător și periculos”.

Cum va putea Armata să doboare dronele care intră în spațiul aerian al României

Camera Deputaților a adoptat în 19 februarie legea care permite armatei să doboare dronele ce pătrund în spațiul aerian al țării, precum și legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare în țară. Ulterior, legea a fost adoptată și de Senat, în 26 februarie. Mai departe, legea trebuia să meargă la promulgare la președintele interimar Ilie Bolojan.

Potrivit raportului comisiei de apărare, iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare măsuri pentru controlul utilizării spaţiului aerian naţional, stabilind autorităţile şi instituţiile care au competenţe în luarea măsurilor de prevenire şi contracarare a utilizării spaţiului aerian naţional de către aeronave, sisteme de aeronave fără pilot la bord şi alte vehicule aeriene.

Astfel, se va crea un nou cadru de cooperare și coordonare la nivelul autorităților și instituțiilor care au competențe în gestionarea și monitorizarea spațiului aerian național, precum și de asigurare a respectării regulilor de utilizare a acestuia, ceea ce contribuie la creșterea siguranței și securității aviației.

Potrivit proiectului realizat de MApN, vehiculul aerian care intră în spaţiul aerian national poate fi distrus de mijloace de apărare aeriană, inclusiv cele de apărare aeriană cu baza la suprafaţă, naţionale şi/sau aliate partenere. Forţele şi mijloacele aeriene aparţinând statelor aliate sau partenere pot participa la această operaţiune, potrivit proiectului, în conformitate cu tratatele de apărare colectivă la care România este parte sau potrivit tratatelor bilaterale privind acordarea reciprocă de garanţii de securitate.

Distrugerea dronelor, o ultimă soluție

Împotriva aeronavelor cu pilot la bord care utilizează neautorizat spaţiul aerian național pot fi luate următoarele măsuri:

– stabilirea poziţiei aeronavei, a legăturii radio şi a identităţii acesteia,
– transmiterea de la sol a informaţiilor şi dispoziţiilor către pilotul aeronavei, în vederea utilizării autorizate a spaţiului aerian national,
– interceptarea aeronavei care continua să utilizeze neautorizat spaţiul aerian national al României,
– executarea focului de avertisment de către aeronavele interceptoare,
– executarea focului de nimicire de către aeronavele interceptoare,
– executarea focului de nimicire de către mijloacele de apărare aeriană cu baza la suprafaţă.

Aeronava fără pilot la bord care trece ilegal frontiera de stat a României şi zboară în spaţiul aerian national fără autorizare poate fi distrusă, neutralizată sau zborul acesteia poate fi luat sub control. Măsurile sunt luate cu mijloace adecvate, în raport cu nivelul ameninţării, în limitele dreptului internaţional aplicabil, după ce au fost luate în considerare toate circumstanţele specifice ale evenimentului şi ţinând cont de prioritatea protejării vieţii persoanelor, ultima soluţie posibilă dispusă fiind distrugerea aeronavei fără pilot la bord care utilizează neautorizat spaţiul aerian național.

Desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare în țară

Senatul a mai adoptat, în calitate de for legislativ decizional, proiectul de lege care reglementează desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român atunci când nu este instituită starea de urgență, de asediu, de mobilizare ori de război.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului juridic care să permită desfăşurarea unor misiuni şi operaţii pe teritoriul statului român, în vederea întreprinderii măsurilor necesare prin care să fie protejată viaţa, sănătatea, proprietatea, drepturile şi libertăţile cetăţenilor români.

Totodată, se asigură completarea normelor în vigoare cu privire la pregătirea şi desfăşurarea misiunilor şi operaţiilor pe timp de pace, pe teritoriul naţional de către forţele armate. Proiectul oferă baza legală pentru adoptarea măsurilor de prevenire şi descurajare a riscurilor şi ameninţărilor, precum şi reacţia promptă la acestea, pe durate limitate în raport cu evoluţia crizei, însă fără a fi necesară instituirea sau declanşarea unei stări excepţionale, potrivit legislaţiei în materie.

Potrivit normelor aprobate, iniţierea misiunilor şi operaţiilor militare se aprobă de către preşedintele României la propunerea CSAT. Preşedintele României informează Parlamentul în termen de 5 zile, cu privire la decizia luată.

Totodată, este strict reglementat transferul de autoritate pentru scurt timp în situaţii delimitate, atât către partea română, cât şi către un comandant aliat sau de coaliţie.