Sari direct la conținut

Curtea Constituțională discută sesizarea premierului privind moţiunea de cenzură depusă de USR-PLUS și AUR

HotNews.ro
Valer Dorneanu, presedintele CCR, Foto: Agerpres
Valer Dorneanu, presedintele CCR, Foto: Agerpres

Curtea Constituţională a României discută marţi sesizarea premierului Florin Cîţu, care a reclamat un conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse de USR-PLUS şi AUR. USR-PLUS a anunțat că va depune o nouă moţiune de cenzură alături de AUR, în cazul în care CCR va decide că procedura depunerii moţiunii care este deja în Parlament este neconstituţională, un anunț similar fiind făcut și de PSD.

În 8 septembrie, Florin Cîţu a depus la Curtea Constituţională o sesizare cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern în care se invocă o conduită „neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă”, întrucât moţiunea de cenzură ar fi fost iniţiată, depusă şi comunicată cu „încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie”.

Judecătorii constituţionali au decis însă să dezbată această sesizare după Congresul PNL, care a avut loc sâmbătă şi unde Florin Cîţu a fost ales noul preşedinte al partidului.

Ce invocă Florin Cîțu în sesizarea trimisă CCR:

  • „În opinia noastră, există un conflict în sensul articolului 146 litera e) din Constituţie, întrucât Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a transmis Guvernului României o moţiune de cenzură iniţiată, depusă şi comunicată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie, ceea ce se constituie într-o conduită neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă şi care a generat o situaţie conflictuală a cărei origine rezultă chiar din textul constituţional.
  • Astfel, în prezenta cerere, solicităm instanţei de contencios constituţional să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului.
  • Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a încălcat dispoziţiile constituţionale cu privire la obligaţia comunicării moţiunii de cenzură către Guvern în aceeaşi zi cu depunerea acesteia, în speţă în data de 3 septembrie 2021. De asemenea, Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, cu încălcarea Constituţiei şi a prevederilor regulamentare, a comunicat o moţiune de cenzură iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide care să reflecte manifestarea de voinţă a unei pătrimi din numărul parlamentarilor la data iniţierii respectivei moţiuni de cenzură.
  • Aceste aspecte sunt de natură să creeze o situaţie juridică conflictuală generată de modul neconstituţional în care Parlamentul a înţeles să declanşeze controlul parlamentar prin moţiune de cenzură, cu consecinţe „grave” asupra bunei desfăşurări a activităţii Guvernului în planul politicii interne şi externe a ţării, respectiv a bunei funcţionări a administraţiei publice.
  • Într-un stat de drept în care principiul separaţiei puterilor în stat este respectat, controlul parlamentar prin moţiune de cenzură angajează un raport juridic între Parlament (puterea legislativă) şi Guvern (puterea executivă), control care trebuie însă subsumat principiului conformităţii derulării procedurilor parlamentare cu Legea fundamentală. În ceea ce priveşte situaţia litigioasă supusă judecăţii Curţii Constituţionale, aceasta are un caracter juridic, întrucât vizează aspectele procedurale de rang constituţional privind iniţierea, depunerea şi comunicarea moţiunii de cenzură. Astfel, în opinia noastră, în derularea procedurilor prevăzute de articolul 113 din Constituţie, Parlamentul a adoptat o conduită neconstituţională, care nesocoteşte condiţiile de validitate necesar a fi întrunite pentru iniţierea, depunerea şi comunicarea unei moţiuni de cenzură, ceea ce are ca efect afectarea, vicierea etapelor ulterioare: a prezentării, dezbaterii şi, eventual, adoptării respectivei moţiuni de cenzură (…).
  • Prin raportare la rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi în considerarea atribuţiei sale constituţionale de a soluţiona conflicte juridice de natură constituţională între autorităţile statului, exclusiv cu privire la procedura controlului parlamentar prin moţiune de cenzură, învederăm instanţei de contencios constituţional că singura soluţie constituţională pentru înlăturarea consecinţelor juridice ale unei moţiuni de cenzură iniţiate, depuse şi comunicate cu încălcarea Constituţiei este admiterea prezentei cereri”.

Premierul Florin Cîţu susține că, în cazul în care Curtea Constituţională dă o soluţie marţi de a admite un conflict juridic între Guvern şi Parlament pe tema moţiunii de cenzură depusă de USR-PLUS și AUR, atunci preşedinţii Camerei şi Senatului trebuie să demisioneze pentru că au susţinut o procedură viciată prin care au vrut să dea jos Executivul.

USR-PLUS va depune o nouă moţiune de cenzură alături de AUR, în cazul în care Curtea Constituţională va decide marți că procedura depunerii moţiunii care este deja în Parlament este neconstituţională, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt USR-PLUS, Ionuţ Moşteanu.

De asemenea, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a susținut că va propune în şedinţa Consiliului Politic Naţional al partidului ca social-democraţii să depună o moţiune de cenzură marţi în cazul în care Curtea Constituţională respinge moţiunea depusă de USR PLUS şi AUR.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro