Curtea Constituțională va analiza pe 5 noiembrie sesizarea ÎCCJ pe legea privind plata pensiilor private

Constituționalitatea legii care limitează retragerea banilor din fondurile private de pensii va fi discutată de Curtea Constituțională pe 5 noiembrie, a anunțat instituția într-un comunicat de presă. Legea a fost contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție care a motivat că „sumele acumulate în Pilonul II de pensii sunt proprietate privată”.

Actul normativ contestat prevede că, după pensionare, românii vor putea retrage din fondurile private de pensii maximum 30% din sumă, iar restul banilor se vor putea plăti lunar timp de cel mult 8 ani.

În sesizarea înaintată către CCR, Înalta Curte de Casație și Justiție reclamă:

1. Încălcarea dreptului la proprietate privată şi a principiului egalităţii în drepturi, prevăzute de Constituție.
2. Încălcarea principiului legalităţii, al securității raporturilor juridice şi al încrederii legitime.

Ce a contestat ÎCCJ

ÎCCJ – condusă de judecătoarea Lia Savonea – spune în sesizarea către CCR că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II de pensii reprezintă proprietatea privată a participanţilor, recunoscută expres prin Legea privind fondurile de pensii administrate privat.

„Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție mai spun că prevederile legii privind pensile private instituie limitări ale dreptului de proprietate al participantului asupra fondului personal deținut în contul său și ale libertății contractuale, disproporționate în raport cu scopul urmărit de legiuitor, prin faptul că:

• obținerea unei pensii private este condiționată de încheierea unui contract de plată,
• este împiedicată retragerea participantului din contractul de plată și încasarea integrală a activului personal din contul său individual printr-o plată unică
• este limitat cuantumul pensiei lunare.

Citește și

Legea care limitează retragerea banilor din fondurile private de pensii, atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție

Ce prevede legea

Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor, miercuri, în calitate de for decizional. S-au înregistrat 178 de voturi ”pentru”, 64 de voturi împotrivă şi 22 abţineri.

Principala modificare, care a stârnit nemulțumiri publice, este că cei peste 8,3 milioane de români care au pensii obligatorii administrate privat (Pilon II) și aproape un milion cu pensii private facultative (Pilon III) nu vor mai putea să-și retragă toți banii odată, după obținerea deciziei de pensionare, așa cum se întâmplă acum, ci maximum 30% din sumă, iar restul, lunar, eșalonat pe 8 ani.

Pacienții cu afecțiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere. De asemenea, pot primi toată suma sub formă de plată unică persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizații sociale lunare.

Principalele prevederi ale legii:

• „Membrul unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare.
• Prin excepție, bolnavul cu afecțiuni oncologice poate primi, la cerere, 100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică.
• Dreptul membrului de a primi echivalentul a maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată se acordă pentru fiecare cont individual de pensii private deținut de către membru.
• Pensia privată se plăteşte de către furnizor din activele fondului de plată, lunar, către membru, beneficiar, supravieţuitor sau către reprezentantul legal al acestuia, prin serviciu poştal sau bancar, conform dispoziţiilor stabilite prin contractul de plată. Cheltuielile cu plata pensiei private pe teritoriul României se suportă de către membru/beneficiar/ supravieţuitor.
• Furnizorul calculează, reţine, plăteşte şi declară lunar obligaţiile fiscale aplicabile, conform prevederilor Codului fiscal, plata acestora realizându-se din sumele lunare cuvenite membrilor, beneficiarilor, supravieţuitorilor sau reprezentantului legal, după caz.
• În cazul schimbării domiciliului sau a reşedinţei în altă ţară, membrul, beneficiarul, supravieţuitorul sau reprezentantul legal, după caz, păstrează dreptul la pensia privată conform contractului de plată încheiat cu un furnizor din România şi aceasta se poate plăti în acea ţară, în moneda tării respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.