Cutitul francez infipt in spatele Romaniei. Victima posibila: Uniunea Europeana   ​

Romania a primit o nota mare vineri, la Bruxelles, unde a fost evaluat ultimul raport Schengen. Doar ca „profesorul” francez a refuzat sa treaca nota in carnet. Desi nu au existat observatii sau obiectii din partea celorlalte state membre, reprezentantul Frantei a solicitat timp suplimentar pentru studierea raportului. Cu alte cuvinte, ne-a blocat. Fara explicatii, dar spre folosinta imediata a presedintelui francez.

Cum a ajuns Nicolas Sarkozy, intr-un singur an, la concluzia ca un cutit infipt in spatele prietenilor romani l-ar putea propulsa in lupta electorala din 2012? Nasul animalului politic a simtit mirosul dulceag al voturilor de extrema-dreapta, care dospesc intr-o Franta coplesita de imigranti (tiganii din Balcani nefiind cei mai numerosi). Sarkozy nu demonstreaza o forma prea buna in sondaje si, in plus, pe culoarul sau apare o concurenta redutabila: carismatica Marine Le Pen, fiica si mostenitoarea lui Jean-Marie Le Pen. Oricare ar fi motivele presedintelui Frantei, locul lui Atilla – hunul mancator de copii este luat intre Carpati de Sarkozy – frantuzul mancator de romani.

Degradarea prezenta a relatiilor bilaterale franco-romane e naucitoare. Dialogul este retezat, diplomatia franceza reproducand fidel atitudinea lui Sarkozy fata de presedintele Basescu la Lisabona. Opacitatea franceza este atat de absoluta incat romanii, indiferent de culoarea lor politica, au inceput sa ia in calcul replici dintre cele mai dure. Propunerea europarlamentarului social-democrat Adrian Severin, de retragere a Romaniei din Organizatia Internationala a Francofoniei, a fost aplaudata in mediile politice de la Bucuresti. Mai mult, in cercurile puterii s-a vorbit chiar despre retragerea de la Paris a ambasadorului Romaniei. Pe moment, varianta rationala predomina, dar comportamentul Parisului va modifica decisiv stilul de negociere al Romaniei in chestiunile care privesc direct interesul national. Daca „vechii europeni” nu-si doreau in est o a doua Polonie, Nicolas Sarkozy le-o face acum cadou.

Presedintele Frantei a catalizat transformarea unei mize personale intr-una majora pentru clubul european in care Franta e un membru de prim rang, dar cu nimic mai presus de principiile comune. Jucandu-si cartea mica in marele sau palat de la Elysee, Nicolas Sarkozy pare a nu fi constient ca este pe cale sa produca o miscare tectonica in UE. De aceasta data nu acceptarea Romaniei in Schengen este chestiunea centrala, ci dinamitarea principiului obiectivitatii care sta la baza aprecierii performantelor statelor membre (care nu mai au statut de candidate). Atata vreme cat accesul liber pe piata muncii, accesul in spatiul Schengen sau in zona Euro este acordat in concordanta cu cerintele obiective prevazute in tratate semnate cu stilourile autoritatii Statului, filozofia integratoare a UE isi pastreaza valoarea. Cand contractele sunt incalcate si mototolite din subiectivism politic, toate mecanismele integratoare se transforma in criterii de excludere. „Bine ati venit in Schengen” se transforma in „Nu aveti ce cauta in aceasta zona selecta”. „Unitate in diversitate” devine „Primus inter pares”. Mecanismele de suport, precum Mecanismul de Cooperare si Verificare pe justitie, devin instrumente de santaj interstatal. Discutiile pe tema reducerii cheltuielilor UE esueaza in scandaluri, negocierile se transforma in riposte, Consiliul European devine sala de box si Uniunea Europeana – un cartier in care gasca baietilor mari ii pune la punct pe picii de curand iesiti in fata blocului. Acesta este viitorul pe care domnul Sarkozy il pregateste Europei unite.

Nu are rost sa reluam discutia pe tema argumentelor subtiri prezentate de Franta in sprijinul pozitiei sale antiromanesti (au fost limpede prezentate de Ciprian Ciucu si in scrisoarea CRPE). Desigur ca acest comportament regretabil nu face altceva decat sa puna gaz pe focul mocnit al extremismului romanesc, care abia asteapta un motiv pentru a-si dezlantui furiile anti-europene. Mai sunt in Romania naivi care nu dau prea mare importanta acestui fenomen, dar le (ne) dorim sa nu se confrunte vreodata cu dimensiunile lui reale.

Si nu doar extremistii vor folosi actuala conjunctura. Exista voci importante ale mainstream-ului politic care si-ar dori ca Romania s-o lase mai moale cu valorile europene. Pana acum, aceste voci au fost timide, sub presiunea unei opinii publice covarsitor pro-europene. De-acum insa, le vom putea auzi din ce in ce mai des si mai raspicat.

Totusi exista si un licar de speranta: reprezentantul Frantei este singurul care a blocat vineri aprobarea ultimei evaluari Schengen. La Consiliul din primavara, Franta are nevoie de aliati in incercarea sa de a impiedica accesul Romaniei in Schengen. Unul dintre ei ar fi Germania, al carei interes pentru aceasta regiune este in crestere. Se pare ca, deocamdata, Berlinul sustine amanarea Romaniei, dar doar pana in octombrie 2011. In aceasta situatie, sunt curios care vor fi argumentele prezentate, caci la capitolul tehnic Romania sta bine, iar coruptia si crima organizata nu pot fi starpite in 6 luni nici chiar in tara afacerii Woerth-Bettancourt. Surpriza placuta pentru Bucuresti (da, exista si asa ceva) vine dinspre Londra, guvernul Cameron sufland vant bun in panzele barcutei noastre care navigheaza pe ape invecinate Bosforului.

Sa speram ca ajutorul britanic laolalta cu luciditatea germana si solidaritatea noilor veniti in UE vor impiedica transformarea orbirii Parisului intr-o europeana „folie a deux”. In caz contrar, cutitul francez va rugini infipt in spatele Romaniei, provocand in timp o septicemie ce va slabi teribil Uniunea Europeana.

Fotografia de moment:

• Relatiile diplomatice Romania – Franta sunt ca si inexistente, in ultimele trei luni Parisul acceptand doar dialogul tehnic cu Bucurestiul. Parteneriatul strategic e doar o amintire. In acest moment, strategia Romaniei este de a provoca o izolare a Frantei in problema Schengen. Informarea EADS referitoare la suspendarea platilor a precedat anuntul public al presedintelui Traian Basescu privitor la aceasta chestiune. 

• MCV-ul este vazut de mai multi „granzi” ai U.E. drept instrumentul perfect de santaj la adresa Romaniei, in cazul unor viitoare dosare serioase. Dorita obsesiv de oficialii romani, ridicarea MCV are o miza uriasa. Rezultatele anemice in lupta anti-coruptie mineaza insa eforturile diplomatice.

• Un aliat-surpriza al Romaniei pare sa fie Marea Britanie. Cu un guvern de dreapta, Londra e in pragul unei schimbari radicale a prioritatilor de politica externa, iar Europa de Est incepe sa capete importanta politica si economica.

• Riposta viitoare a Romaniei in cadrul UE ar putea viza dosare de maxim interes national daca Franta si aliatii sai de moment (Germania, Olanda) vor reusi sa impuna amanarea aderarii la Schengen pe termen lung. Bugetul UE ar putea fi un astfel de dosar.

​