Scenariul cel mai sumbru pentru Groenlanda: „SUA ar putea prelua controlul capitalei Nuuk în jumătate de oră sau mai puțin”. Ce va urma după asta însă?
Oricare ar fi varianta aleasă de Donald Trump pentru a controla insula arctică, pare că eforturile SUA au început deja, spre îngrijorarea europenilor, scrie Politico, care analizează pașii luați în calcul de Washington.
Amenințările Casei Albe privind preluarea Groenlandei, inclusiv prin folosirea armatei SUA, au generat îmgrijorare pe insulă, în Danemarca și Europa în general, în condițiile unor relații transatlantice deja tensionate.
Europenii încearcă acum să anticipeze intențiile exacte ale administrației Trump, iar Franța a anunțat că va discuta cu aliații despre un posibil răspuns la mișcările SUA.
Variantele lui Trump sunt multiple. În spatele ușilor închise, secretarul de Stat Marco Rubio a insistat că intenția este de a achiziționa Groenlanda.
Revista The Economist a scris despre posibilitatea unui acord al Washingtonului cu Groenlanda. Dar scenariul folosirii forței generează în continuare temeri, mai ales după operațiunea americană din Venezuela.
„Ar putea fi vorba de cinci elicoptere, nu ar avea nevoie de multe trupe”, a declarat pentru Politico un politician danez, sub anonimat. „Ei (groenlandezii) nu ar putea face nimic”, a adăugat acesta.
O campanie pentru consolidarea mișcării de independență
Aproape imediat după preluarea mandatului, administrația Trump a început să discute despre independența Groenlandei, care este un teritoriu semi-autonom al Regatului Danemarcei.
O Groenlandă liberă ar putea semna acorduri cu SUA, în timp ce în situația actuală are nevoie de aprobarea Copenhagăi.
Pentru a obține independența, groenlandezii ar trebui să voteze într-un referendum, apoi să negocieze un acord care trebuie aprobat atât de Nuuk, cât și de Copenhaga. Într-un sondaj de opinie din 2025, 56% dintre groenlandezi au declarat că ar vota în favoarea independenței, în timp ce 28% au declarat că ar vota împotrivă.
Presa daneză a scris că agenți ai SUA au desfășurat operațiuni secrete de influențare în Groenlanda, iar serviciul de securitate și informații al Danemarcei a avertizat că teritoriul „este ținta unor campanii de influențare de diferite tipuri”.
Felix Kartte, expert în politici digitale care a consiliat instituții și guverne ale UE, a făcut referire pentru Politico la tacticile Moscovei de influențare a rezultatelor politice în țări precum Moldova, România și Ucraina.
„Rusia combină tactici offline și online”, a spus el. „Pe teren, colaborează cu actori aliniați, precum partide extremiste, rețele ale diasporei sau oligarhi pro-ruși, și se pare că plătește oameni pentru a participa la proteste anti-UE sau anti-SUA”, a adăugat expertul.
În ceea ce privește Groenlanda, SUA par să utilizeze cel puțin unele dintre aceste metode, scrie Politico.
Un acord cu Groenlanda
Presupunând că eforturile de a accelera referendumul pentru independența Groenlandei vor da roade și că locuitorii teritoriului vor vota pentru a părăsi Danemarca, următorul pas pentru Trump ar fi acela de a aduce insula sub influența SUA.
O metodă evidentă ar fi încorporarea teritoriului în SUA — o idee vehiculată deja.
Varianta pare inacceptabilă pentru majoritatea populației locale. Un sondaj a arătat că 85% dintre groenlandezi se opun ca teritoriul lor să devină parte a SUA. Nici membrii mișcării de independență care îl susțin pe Trump nu sunt entuziasmați de această idee.
Dar există și alte opțiuni.
Unele informații, vehiculate și de revista The Economist, arată că administrația Trump lucrează la un acord pe care să-l prezinte Groenlandei.
Trump a comparat în repetate rânduri situația cu o tranzacție imobiliară de amploare, care ar aduce mari bogății groenlandezilor.
Oficialii americani au discutat despre oferirea unui așa-numit Compact de Asociere Liberă (COFA) insulei, un acord pe care l-a extins în mod tradițional la națiunile mici din Pacific.
COFA permite forțelor armate americane să opereze liber în țările semnatare, cu avantajul suplimentar al comerțului fără taxe vamale.
Kuno Fencker, un deputat din opoziția groenlandeză pro-independență care a participat la inaugurarea lui Trump și s-a întâlnit cu congresmanul republican Andy Ogles anul trecut, a declarat că încearcă să „le explice (americanilor) că nu vrem să fim ca Puerto Rico sau orice alt teritoriu al Statelor Unite”.
El a spus însă că varianta unui acord de asociere liberă poate fi supus unui referendum.
Însă Thomas Crosbie, profesor asociat de operațiuni militare la Colegiul Regal Danez de Apărare, care oferă instruire și educație forțelor de apărare daneze, a avertizat că este puțin probabil ca Groenlanda să aibă câștig de cauză în fața lui Trump într-o negociere.
„Identitatea principală a lui Trump ca negociator este aceea de persoană care își impune voința asupra celor cu care negociază și care are o lungă istorie de trădare a celor cu care a negociat acorduri, de nerespectare a angajamentelor sale, atât în viața privată, cât și în cea publică, și de exploatare a celor din jurul său”, a spus acesta pentru Politico.
Implicarea Europei
Europa, în special aliații UE ai Danemarcei, s-ar opune cel mai probabil oricărei încercări de a separa Groenlanda de Copenhaga. Dar administrația SUA are un atu pe care îl poate juca în acest sens: Ucraina.
Pe măsură ce negocierile de pace în Ucraina au avansat, Kievul a declarat că orice acord cu Putin trebuie să fie susținut de garanții serioase și pe termen lung din partea SUA în materie de securitate.
Americanii au ezitat în această privință și, în orice caz, Kievul este sceptic în ceea ce privește garanțiile de securitate, având în vedere că cele primite în trecut atât de la Rusia, cât și de la Occident nu l-au ajutat.
Un scenariu potențial propus de un diplomat al UE ar fi un acord global de securitate, în cadrul căruia Europa ar obține garanții mai ferme din partea administrației Trump pentru Ucraina, în schimbul unui rol mai important al SUA în Groenlanda.
Invazia militară
Dar ce se întâmplă dacă Groenlanda și Danemarca îl refuză pe Trump? O preluare militară a SUA ar putea fi realizată fără prea multe dificultăți, spun experții.
Crosbie, de la Colegiul Regal Danez de Apărare, a spus că strategii lui Trump îi prezintă probabil diverse opțiuni.
„Cea mai îngrijorătoare ar fi o strategie de tip fait accompli, pe care o vedem des și la care ne gândim mult în cercurile militare, care ar însemna pur și simplu să acapareze teritoriul în același mod în care Putin a încercat să acapareze, să revendice teritorii, în Ucraina”, a spus acesta pentru Politico.
„El ar putea pur și simplu să trimită trupe în țară și să declare că acum este americană. Armata Statelor Unite este capabilă să debarce orice număr de forțe în Groenlanda, fie pe cale aeriană, fie pe mare, și apoi să spună că este teritoriu american”, a explicat el.
Groenlanda, între timp, are puține mijloace de apărare. Populația nu are o armată teritorială, în timp ce Comandamentul Arctic Comun al Danemarcei din capitală dispune de resurse militare insuficiente și învechite, limitate în mare parte la patru nave de inspecție și navale, o patrulă cu sanie trasă de câini, câteva elicoptere și un avion de patrulare maritimă.
Ca urmare, dacă Trump mobilizează forța militară deja prezentă în Groenlanda – sau trimite forțe speciale – SUA ar putea prelua controlul asupra capitalei Nuuk „în jumătate de oră sau mai puțin”, a spus Lin Mortensgaard, cercetător la Institutul Danez pentru Studii Internaționale și expert în securitatea Groenlandei.
Dar ce ar însemna asta?
O incursiune nu ar avea „bază legală” în conformitate cu legislația americană și internațională, a declarat Romain Chuffart, directorul Arctic Institute, un think-tank în domeniul securității cu sediul în Washington, DC.
Orice ocupație care depășește 60 de zile ar necesita, de asemenea, aprobarea Congresului SUA, a spus el.
Între timp, o invazie ar „înseamnă sfârșitul NATO”, a spus el, iar „SUA s-ar împușca singură în picior și ar spune adio alianței”.
Mai mult decât atât, „pierderea încrederii aliaților cheie ar putea duce la o reducere a disponibilității acestora de a împărtăși informații cu SUA sau la o reducere a accesului la bazele din Europa”, a afirmat Ben Hodges, fost comandant al trupelor americane din Europa.
„Ambele situații ar afecta grav securitatea Americii”, a avertizat el.
NATO ar rămâne incapabilă să răspundă, având în vedere că acțiunile militare trebuie aprobate în unanimitate, iar SUA este membrul cheie al alianței, dar aliații europeni ar putea desfășura trupe în Groenlanda prin intermediul altor grupări, cum ar fi Forța Expediționară Comună Britanico-Scandinavă sau formatul de cooperare nordică în domeniul apărării între cinci țări, a declarat Ed Arnold, cercetător principal la Royal United Services Institute.
Deocamdată, aliații NATO rămân calmi în privința unui atac. „Suntem încă departe de acest scenariu”, a declarat un diplomat senior al alianței. „Ar putea avea loc unele negocieri dificile, dar nu cred că suntem aproape de o preluare ostilă”, a adăugat el.
INTERVIURILE HotNews.ro