Dacian Ciolos, audiat in Parlamentul European. Prestatia sa a fost aplaudata la final

Dacian Ciolos a sustinut, in audierea din Parlamentul European, necesitatea continuarii sistemului de plati directe, insa pe criterii regandite. El sustine mentinerea in cadrul PAC a pilonului II, intrucat dezvoltarea agriculturii este strans legata de cea a mediului rural si crede ca acolo se afla solutiile pentru dezvoltarea agriculturii din statele noi si solutii pentru finantarea micilor fermieri. Audierea s-a incheiat in aplauzele celor prezenti in sala.

UPDATE (10.00): Audierea a inceput. Presedintele comisiei, italianul Paolo de Castro, are cuvantul introductiv.

La 9.55 (ora Romaniei), Ciolos a aparut in sala de audieri, fiind salutat si incurajat de europarlamentarii romani prezenti la Bruxelles.

In afara de cei care fac parte din Comisia de audieri, in sala mai sunt Sabin Cutas, Marian-Jean Marinescu.

Dacian Ciolos si-a sustinut discursul introductiv in limba romana:

• Imi face mare placere sa ma aflu aici in aceasta dimineata. Odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona familia agricultorilor este consolidata si vreau sa va asigur ca voi consolida aceasta realitate, daca ma veti confirma in functie.

• Comisia AGRI este un bun exemplu de diversitate, diversitate pe care vreau sa o promovez.
• Ca politician sunt deschis la opiniile si ideile dvs. si in acest spirit vin aici in fata dvs. pentru a fi evaluat si pentru a avea un prim schimb de opinii.
• Provin dintr-o tara care a trecut prin colectivizare, prin revolutie, ca apoi sa isi regaseasca drumul in Europa. Interesul meu pentru constructia europeana, dincolo de convingerile legate pentru libertate si valorile fundamentale, s-a dezvoltat in stransa legatura cu interesul pentru dezvoltare rurala.
• Am invatat ca nimeni nu poate intelege agricultura dintr-un birou, ci printr-un dialog real cu agricultorii.
• PAC s-a adaptat in mod continuu nevoilor si progreselor interne, dar si evolutiilor internationale. Nimic din ce-am obtinut pana azi nu este un bun garantat pentru totdeauna. Agricultura nu mai e doar un producator de alimente, ci si de bunuri publice.
• Principalul meu obiectiv va fi definirea PAC dupa 2013. Agricultorii europeni vor predictibilitate si stabilitate, consumatorii vor produse bune, iar contribuabilii vor ca banii lor sa fie cheltuiti eficient.
• Viitoarea PAC trebuie sa ramana o politica europeana, robusta si echilibrata bazata pe trei componente: platile directe cred ca si-au dovedit viabilitatea si au un rol in mentinerea stabilitatii veniturilor agricultorilor. Va trebui sa vedem modul si criteriile de distribuire a lor si sa le punem pe baze realiste. Avem nevoie de o mai buna echitate intre agricultori.
• Mecanismele de regularizare a pietei care trebuie sa contribuie la obiectivele PAC si sa corecteze deficientele pietei, raspunzand rapid si flexibil variatiilor pietei. Piata trebuie sa continue sa joace un rol regulator si vreau sa fiu ferm in acest sens, dar nu ne putem permite crize care sa afecteze sectoare intregi din industria alimentara, din regiuni vulnerabile. Volatilitatea preturilor din sectorul agro-alimentar din ultimii ani arata ca trebuie sa venim cu solutii noi si adaptate. Sunt convins ca le vom gasi impreuna.
• Politica de dezvoltare rurala trebuie sa continue dezvoltarea sectorului agricol. Sa se adapteze schimbarilor climatice. Va trebui sa puna mai bine in valoare diversitatea agriculturilor europene, sa promoveze parteneriatul public-privat si trebuie sa facem asta in stransa cooperare cu politica de coeziune.
• Cand vorbim despre PAC vorbim nu numai de hrana noastra, de ceea ce punem pe masa, ci si de cateva milioane de locuri de munca.

In prima sesiune de intrebari si raspunsuri, eurodeputatii au vrut sa stie mai in detaliu viziunea lui asupra PAC, a platilor directe si a criteriilor specifice pe care le gandeste pentru alocarea lor, precum si cum evalueaza impactul asupra PAC a negocerilor din cadrul OMC. Pe de alta parte, deputati din statele noi au vrut sa stie viziunea sa asupra dezvoltarii agriculturii acolo si a capacitatii lor de a face fata competitiei pe piata.

Iata pe tematici raspunsurile lui Dacian Ciolos

PAC si reforma politicii si platile directe

• PAC are nevoie de reforma pentru a fi mai bine adaptata contextului actual. Avem 27 de state membre, o diversitate mai mare si asigurarea veniturilor agricultorilor prin aceasta reforma mi se pare esentiala. Reforma inseamna adaptare pentru a raspunde mai bine unei situatii noi. Puteti fi sigur ca intentia mea e de a face reforma nu de dragul reformei, ci pentru a gasi solutii noi pentru adaptarea la situatia actuala. Este pozitia mea si in privinta PAC si in privinta negocierilor internationale care au agricultura ca subiect. Va asigur ca dialogul cu PE nu va fi prin presa, ci direct.
• Criteriile de atribuire a ajutoarelor directe: Reforma e pentru a asigura o mai buna reechilibrare a repartizarii ajutoarelor intre agricultori, diferite regiuni si diferite state membre. Referinta istorica nu mai este adaptata si voi lua in considerare criterii care sa asigure o tendinta spre reechilibrare. Vor fi conditionalitati pentru a justifica si mai bine in ochii contribuabililor acest sprijin financiar, vor fi si eco-conditionalitati.
• Intrebat daca facand o diferenta clara inte pilonul I, al subventiilor, si pilonul II, in care este si aspectul social, si ecologia, si schimbarile climatice, dar si micii agricultori, el a raspuns: Cei doi piloni nu vizeaza o agricultura diferita, ci aceeasi agricultura, pentru ca agricultura europeana este foarte diferita, avem chiar mai mult de doua.
• In viziunea sa, agricultorul activ este cel care „asigura productie alimentara, care isi degajeaza un venit pentru activitatea pe care o face si ofera societatii si anumite bunuri publice, strans legate de activitatea sa profesionala productiva„. 
• Intrebat ce crede despre platile la hectar, ca mecanism: Subventiile la hectar sunt pentru noile state membre, acolo exista acest mecanism. Ceea ce este deja decis e sa se mearga pe o subventie pe ferma, bazandu-se pe ajutoarele primite pana acum pentru agricultori. Cred ca trebuie sa avem o abordare uniforma la nivelul UE, pentru ca avem doua sisteme – pe ferma, in statele vechi, si la hectar, in noile state membre. Este nevoie de un mecanism unic, dar care sa tina cont de situatia specifica si sa asigure echitate.
• Sectorul agricol al UE s-a schimbat foarte mult in anii acestia. El are in continuare o diversitate foarte mare. Reforma nu inseamna reducerea finantarii sau renuntarea la unele instrumente, ci inseamna cautarea unor solutii pentru a ne adapta la realitatile curente. 
• Cotele la lapte ar reprezenta un pas in trecut: Nu eu le-am intors spatele, ci statele membre, a avut loc o intalnire in Consiliu in care s-a luat aceasta decizie. Daca s-ar reveni asupra deciziei, s-a crea o destabilizare. Solutia nu este sa ne intoarcem in trecut ci sa gasim solutii si sa cream, astfel, oportunitati pentru producatori. Cotele nu sunt un mecanism adaptat, dar asta nu ne impiedica sa gasim mecanisme adaptate sectorului lactatelor, mai ales in zonele defavorizate.

Bugetul PAC

• Cred ca bugetul actual va permite PAC sa functioneze si cred ca acest buget trebuie mentinut. Daca ar depinde doar de comisarul pentru agricultura, ar trebui sa fie unul foarte consistent. In colegiu voi veni cu argumente pentru mentinerea unui buget consistent, pentru ca daca vrem o PAC care sa asigure nu numai produse agricole, ci si alte produse, avem nevoie de sprijin pentru agricultori. Nu putem construi o PAC consistenta, daca nu avem si bani.
• Pentru o politica agricola comuna avem nevoie de un buget comun.
  

Zonele rurale defavorizate, dezvoltarea rurala, pilonul II al PAC

• Pilonul doi, dezvoltarea rurala, trebuie sa ramana in cadrul PAC, pentru ca nu putem separa dezvoltarea agriculturii de cea a spatiului rural. Trebuie sa avem o cooperare mai stransa cu pol de coeziune, dar trebuie sa construim pilonul II avand in vedere ca dezvoltarea agriculturii si dezvoltarea rurala merg mana in mana.
• Micile exploatatii reprezinta o parte importanta a numarul total de exploatatii din noile state membre, dar nu e numai specifica noilor state membre, ci si celor vechi, din zona mediteraneana. Avem nevoie de modernizarea lor si pilonul II din PAC trebuie sa fie in masura sa se adapteze mai bine spre ele. Putem merge in doua directii: a face mai accesibile fondurile din pilonul II pentru modernizarea lor, pentru a face produse sigure, si putem dezvolta oportunitatile oferite de pietele locale. Ele nu trebuie sa se adreseze neaparat exportului. In tara mea exista o mare cerere pentru produse specifice, traditionale si cred ca in aceasta directie trebuie sa se orienteze. Si prin pilonul I, prin platile directe, prin modul in care tindem sa echilibram platile intre agircultori si state membre se pot gasi solutii.

• Pentru astfel de regiuni pilonul II al PAC, de dezvoltare rurala, are instrumente care permit asta (n.r. ajutorarea si dezvoltarea lor). In masura posibilului, dupa 2013, sa largim aria de manevra a SM pentru regiuni defavorizate, pentru care putem valorifica mai bine un anumit potential local. Mi se pare important sa existe o cooperare la nivel local, parteneriat public-privat, retele ale actorilor din agricultura. Si in pilonul I SM au o marja de manevra, exista posibiltatea ca sprijin financiar sa mearga directionat spre sectoare mai sensibile.
• Un mecanism, un fond de garantare care sa asigure finantarea micilor agricultori poate fi o solutie. Sunt gata sa analizez modalitatea in care anumite tipuri de contractualizare in cadrul filierei pot raspunde la aceasta stabilitate la nivelul veniturilor agricultorilor. In pilonul II putem gasi mecanisme specifice mai bine adaptate. Modul in care agricultura contribuie la mentinerea si crearea de locuri de munca, va trebui sa vedem indicatorii prin care putem evalua acest lucru.

Subventiile la export

• Data fiind specificitatea produselor, trebuie venit cu mecanisme de regularizare care sa nu fie impotriva pietei, ci sa o ajute.
• In privinta subventiilor la export, nu cred ca sunt o solutie esentiala pentru viitor. Pentru anumite sectoare acest tip de subventie va fi mentinut, insa intentia mea nu e de a merge spre liberalizare de dragul liberalizarii.

Negocierile internationale in cadrul OMC si intrarea pe piata europeana a unor produse non-UE, mai ieftine, despre standarde

• In privinta OMC, mi se pare ca UE a facut deja concesii consistente, asteptam acelasi lucru din partea partenerilor. Cred ca in privinta accesului pe piata s-a mers pana la limita la care se putea merge.
• Voi face tot ce tine de mine ca in negocierile internationale aceste standarde sa fie respectate.

Despre relatia supermarketuri – producatori alimentari: a fost intrebat ce se poate face pentru o relatie corecta intre retaileri si producatori si daca vede utilitatea unui cod de conduita

• In Romania, cand eram ministru al agriculturii, am incurajat producatorii si supermarketurile sa negocieze si am stabilit un cod de bune practici. Cred ca trebuie insa facut intre actorii din lantul alimentar. Pot incuraja acest fel de discutii, dar nu cred ca CE ar putea interveni deocamdata in relatia dintre producatori si cei din retail.
• Acest ghid de bune practici, cod de conduita, ar putea reprezenta o solutie, dar pentru asta trebuie sa existe acordul ambelor parti. Mai general, cred ca negocierea in cadrul lantului alimentar, dintre diferitii actori, ar putea oferi solutii suplimentare. In calitate de comisar european nu pot decat incuraja aceste discutii, pentru ca e vorba si de concurenta.

La aproape doua ore de la inceperea audierilor, Dacian Ciolos nu a fost pus in dificultate de eurodeputati. A reiterat in repetate randuri ideea principiului echitabilitatii in platile directe, a subliniat importanta reformarii PAC si a vorbit mult despre zonele defavorizate sau situatia micilor fermieri, aratand de fiecare data ca solutia este in dezvoltarea rurala, in pilonul II.

Singurul atac asupra comisarului roman a venit din partea lui britanicului John Agnew, care a spus ca banii britanicilor, pe care ii reprezinta, au fost irositi in Romania in 2002.

„Nu stiu la ce ajutoare va referiti. In 2002, Romania nu era membru al UE. In afara de fonduri SAPARD, folosite pentru investitii in infrastructura agricola, nu stiu la ce fonduri va referiti”, a fost raspunsul lui Ciolos, care a cerut detalii. Insa eurodeputatul nu a detaliat si a abordat alt subiect.

Altfel, comisarul roman desemnat a spus ca vrea ca pana la sfarsitul anului sa vina cu o comunicare care sa stabileasca liniile PAC, insa el a subliniat – ori de cate ori a fost intrebat despre mecanisme si criterii – ca are doar principiile foarte bine fixate, ca vrea sa aiba o dezbatere cu specialistii si cu cei din Comisie, dar si cu Parlamentul European. El a accentuat importanta consultarii si a cooperarii cu Parlamentul European.

Pentru a sublinia acest lucru, atunci cand a fost intrebat daca renunta la cele 5 minute de discurs final pentru a mai lua intrebari, el a preferat intrebarile.

S-a declarat fan Beatles

Irlandeza Mairead McGuiness a remarcat ca este preocupat pentru bunastarea animalelor. Nu stiu daca va place muzica trupei Beatles si Paul McCartney, dar va intreb daca sustineti campania lui in ceea ce priveste animalele, a vrut ea sa stie.

Raspunsul comisarului desemnat a fost diplomat, mai putin in privinta preferintelor muzicale: „Sigur ca imi place muzica trupei Beatles, inclusiv muzica lui Paul McCartney. Cred ca fiecare are dreptul sa gandeasca si are propriile valori. Cred ca pozitia politica cea mai eficienta o poate lua Parlamentul. Eu, in calitate de comisar pentru agricultura, voi face eforuri pentru a veni cu idei si propuneri cat mai echilibrate”, a spus el.

Ciolos a fost aplaudat in cateva randuri in parlament, la sfarsitul discursului sau introductiv, in urma raspunsurilor la anumite intrebari si la finalul audierii. El a dat raspunsurile atat in limba romana, cat si in engleza si franceza, insa a preferat limba materna.

„Nu stiu cati dintre noii comisari desemnati au primit asemenea aplauze. Suntem foarte multumiti de audieri”, a spus presedintele comisiei la finalul audierii, cand Ciolos a primit aplauze prelungite.

Aplauze au fost si in momentul in care a raspuns intrebarii unei eurodeputate olandeze, care a zis cum va gestiona presiunea pe care o poate pune asupra sa Romania, ca stat caruia ii apartine.

„Eu sunt pentru a aplica regulile comunitare, eu sunt comisar european desemnat, voi fi comisar european, lucrurile sunt clare pentru mine. In cazul fiecarui stat membru voi aplica regulile pentru gestiunea corecta a fondurilor si suntem pregatiti sa dam tot sprijinul pentru asta”, a spus comisarul.

In plus, coordonatorul grupului PPE din comisia pentru agricultura, Albert Dess, a spus la finalul intalnirii ca Ciolos are „o solida expertiza pe agricultura”. „Remarc dorinta sa de a lucra cu Parlamentul European la toate nivelele”, a spus acesta.

Dacian Ciolos este privit ca un tehnocrat si un specialist pe agricultura, asa incat nu se anticipeaza ca vor exista probleme la audierile lui. Ideea este insa ca probabil eurodeputatii britanici, austrieci si olandezi s-au pregatit sa il bage in corzi privind Politica Agricola Comuna si reformarea ei. Ciolos va trebui sa prezinte viziunea sa asupra PAC dupa 2013, finantarea acestei politici si procentul din bugetul UE care considera Ciolos ca ar trebui sa ii revina, precum si dimensiunea contributiilor statelor membre in cofinantarea PAC. Mai mult, eurodeputatii vor fi probabil curiosi sa stie in ce mod va vedea Dacian Ciolos cooperarea cu Parlamentul European.

Dacian Ciolos, inainte de audieri Foto: HotNews.ro

Surse din parlamentul European si din Comisie consultate de HotNews.ro spun ca nu anticipeaza o audiere cu probleme, „desi dupa episodul Jeleva orice este posibil”. Insa ele considera ca expertiza lui Dacian Ciolos pe agricultura il va ajuta sa faca fata cu succes celor trei ore de audieri. Partea mai spinoasa a dialogului cu eurodeputatii ar putea-o constitui aceea in care, probabil, va fi chestionat de gestionarea fondurilor europene pe agricultura, vorbindu-se despre faptul ca fonduri SAPARD au fost inghetate – din cauza unor iregularitati privind procedurile de la agentia de plati – in timpul mandatului sau ca ministru al Agriculturii.

O alta chestiune care se anticipeaza ca i se va cere sa o lamureasca este relatia sa cu Franta, apropierea sa de Franta si faptul ca Romania a obtinut acest portofoliu gratie sprijinului major al Frantei si au existat voci, mai ales britanice, dar nu numai, care sustin ca Franta a obtinut doua portofolii, prin incredintarea celui al agriculturii Romaniei si lui Dacian Ciolos. Comisarul roman desemnat a studiat in Franta si s-a specializat acolo pe domeniul de care s-a ocupat. CV-ul atasat articolului arata tot parcursul sau academic. Altfel, despre Ciolos se spune ca nu are schelete ascunse in dulap.