Daianu: Bugetul public si relatia cu FMI

Daniel Dăianu

Banca Nationala a Romaniei

Am fost intrebat cum vad situatia actuala a bugetului si daca ar fi oportun un acord nou cu FMI. Sunt doua aspecte cheie de avut in vedere in acest sens: a/ in ce masura situatia bugetului contine riscuri semnificative; daca este fezabil un acord cu FMI in conditiile date.

Sa ne referim la prima chestiune. In ultimii ani a avut loc o consolidare fiscala de amploare si foarte dificila, care a dus deficitul bugetului public consolidat la cca. 0,7-0,8% din PIB in 2015 –dupa metodologia ESA (a Comisiei Europene), de la cca 8% in 2009. Si totusi, deficitul revine iar in atentie. Si nu aiurea, ci fiindca marimea programata pentru 2016 este aproape de 3% din PIB, iar deficitul pentru 2017, care ar tine cont de inlesniri fiscale aplicabile de la 1 ianuarie anul ce vine, ar duce imbalanta la semnificativ peste 3% din PIB.

Sunt si alte masuri in discutia parlamentului care ar pune presiune pe buget (ex: propunerea privind o noua diminuare a CAS, care in sine are merite) ca si posibile implicatii bugetare ale legii Darii in Plata. In fine, chiar dupa estimari foarte conservatoare, o eventuala aplicare a legii salarizarii unitare, ar avea impact asupra bugetului public de peste 2% din PIB. Ca aplicarea ar fi esalonata, pe mai multi ani, conteaza mai putin in judecarea efectului total. Deci, in 2016 avem consemnata o mai mult decat triplare a deficitului bugetar, inclusiv a celui ce nu tine cont de faza ciclului economic (adica deficitul structural).

In ce masura este acceptabila cresterea deficitului bugetar considerand ca nu se recurge la masuri compensatorii? Poate fi motivata daca raspunde la situatii extreme, un caz fiind cel al necesitatii de a combate exodul de capital uman din domeniul sanatatii. Se poate vorbi de temei si la reducerea TVA la produse alimentare de baza, care ajuta si lupta contra evaziunii fiscale. Dar a a merge cu deficitul catre 3% din PIB, a-l depasi cu pasi repetati, este mai mult decat discutabil; este periculos fragilizand totodata dinamica economiei. Oricum, sa triplezi deficitul in mod deliberat cand economia era in revenire vizibila ridica semne de intrebare, mai ales daca stimulii aplicati privesc mai ales consumul. Argumente ca astfel se mareste potentialul de crestere a economiei nu sunt convingatoare in conditiile date.

Pentru a examina periculozitatea unor deficite ca cele actuale (deci fara a considera alte influente negative preconizate din 2017) merita sa avem in vedere, intre alte, de:

este nevoie de o crestere economica cel putin tot atat de rapida ca cea a datoriei publice pentru a o tine pe aceasta din urma sub control (nu luam in consideratie cursul de schimb si inflatia aici pentru a simplica judecata); fara o crestere economica adecvata, datoria publica poate rapid merge catre 50% din PIB (de la nivelul de cca 39% acum), dupa care se poate intra in logica unui bulgare de zapada.

este improbabil ca ritmul de crestere economica in termeni reali sa fie constant peste 3,5-4% in anii ce vin in lipsa unor investitii publice si private mai mari, a unei calitati mai bune a investitiilor (este chestiunea cresterii potentiale);

mediul international este in continuare extrem de incert si perspectiva economica din Europa este incetosata; oricat am vrea sa vedem economia autohtona iesita din chingile necazurilor din euroarie, din UE in ansamblu, trebuie sa fim realisti in rationamente;

economia are nevoie de spatiu, instrumente de ajustare. Mijloace de corectie avem pe partea bugetului in masura in care exista spatiu fiscal –adica deficit mic, rezerve, tampoane. Consolidarea fiscala in Romania s-a facut in mod prevalent prin diminuare de cheltuieli bugetare, chiar daca s-a recurs la suirea brutala a TVA cu cativa ani in urma. Si este bine ca avem inca rata de schimb si politica monetara proprie ca instrumente de ajustare (de aceea este bine sa promovam de-euroizarea tranzactiilor).

daca deficitul bugetar creste substantial, spatiul fiscal se reduce in mod automat –mai ales cand avem de-a face cu taieri masive de impozite si crestere de cheltuieli permanente ale bugetului. Unii ar putea invoca efecte dinamice pozitive asupra economiei, dar acestea sunt ipotetice si care chiar daca exista nu ar putea contracara marirea dramatica a deficitului bugetar (structural).

deficitele externe sunt inca mici (probabil in jur de 2% din PIB in 2016, de la cca. 1% in 2015) si usor finantabile. Dar importurile mult crescute in acest an sunt un semn al pistoanelor din economie. Si nici nu se poate miza tot mai mult pe servicii IT si transporturi pentru a compensa o crestere tot mai mare a importurilor.

Deficitul bugetului public programat in acest an si cum se prefigureaza pentru urmatorul an nu este de bun augur. Si aceasta apreciere nu este derivata din observatii ale Comisiei, ale FMI. Bunul simt economic trebuie sa iti spuna ca atunci cand economia creste nu este cazul sa stimulezi cererea interna, mai ales consumul. Avand in vedere circumstantele foarte complicate din economia mondiala este bine sa creezi rezerve, pe care sa le folosesti la nevoie.

Administrarea bugetului public, a economiei in general, in 2017 nu poate sa contemple cu seninatate un deficit tot mai problematic. La un moment dat si nu este vorba de calende grecesti, corectii vor fi necesare. Cetatenii trebuie sa fie protejati de noi chinuri.

A doua chestiune priveste oportunitatea unei noi intelegeri cu FMI. Aici trebuie sa vedem daca se poate ajunge la un nou acord cu aceasta institutie, in afara de ceea ce decurge din consultarile normale ale unui stat membru. Romania nu are probleme grave de balanta de plati si deci un SBA (acord specific de asistenta financiara) nu se justifica. Nici o linie de credit flexibila nu pare a fi la indemana avand in vedere ca un astfel de aranjament implica credibilitate in actul de politica macroeconomica. La noi se invoca aceasta posibilitate prezumandu-se tocmai deficitul de management macroeconomic. Deci un non-starter.

Polonia are experienta unui FCL (flexible credit line), dar se califica pentru acest aranjament, care nu implica conditionalitati. Am dubii serioase ca noi ne calificam avand in vedere usurinta cu care riscam consolidarea fiscala realizata in ultimii ani. Nu comentez aici semnalul dat pentru o tara ce tinteste sa adere, finalmente, la euroarie. Derapajul in politica bugetara nu ne-ar califica nici pentru un aranjament tip precautionar (PLL-precautionary and liquidity line) avand in vedere aceeasi chestiune, a deficitului bugetar sarit din cadru in mod excesiv. Cand o economie este posibil sa se confrunte cu socuri adverse puternice, un PLL poate avea insa justificare. Alte aranjamente precum RFI (rapid financing instrument ) si facilitate extinsa (extended fund facility) nu intra in discutie intrucat nu avem probleme iminente, grave, cu platile externe.

Se poate vorbi despre utilitatea unui nou aranjament, mai ales daca exista credinta (unora) ca numai astfel se poate pune ordine in finantele publice, in politica macroeconomica. Dar, un nou aranjament ar reclama dorinta partii romane pentru asa ceva. Nu este mai bine sa evitam sa fie nevoie de un aranjament, care, in mod inerent, ar fi iar un vot de blam pentru ce pot livra singure guverne autohtone? Mai ales ca beneficiaza de monitorizarea Comisiei ca fiecare stat membru al UE. Nici nu suntem in situatia Greciei. In plus, FMI are tot mai multe griji izvorate din situatia unor economii emergente indatorate excesiv in exterior in ultimii ani (de notat ca ca Romania si-a redus indatorarea externa totala la sub 60% din PIB in ultimii ani).

Este putin probabil ca FMI sa doreasca a intra intr-un nou aranjament cu Romania, avand in vedere circumstantele mentionate. Ce conteaza in ultima instanta, este sa intelegm ca nu este cazul sa se „’intinda coarda” cu bugetul public; ca bani pentru zile negre (care vor veni, la un moment dat) trebuie pusi de o parte in mod sistematic.

Ca in loc sa facem jocuri de imagine si sa recurgem la masuri populiste in sir, este cazul sa ne gandim cum sa absorbim mai mult si bine fonduri europene, sa trimitem proiecte viabile pentru Planul Juncker (este tulburator ca, in lipsa unor propuneri concrete si temeinice de la Bucuresti, Bruxelles ne invita sa construim un proiect pentru sistemul de irigatii finantabil cu bani europeni…); cum sa starpim jaful din domenii de baza (vezi ce se intampla in sanatate), sa introducem bune practici in companiile de stat, sa finalizam si sa trimitem Master Plan-ul pe transporturi la Bruxelles, sa stabilim prioritati inevstitionale mari clare, etc. Trebuie sa gasim forta intelectuala si de conducere acasa pentru a face lucruri absolut necesare, care nu inseamna „stiinta rachetelor”. Intr-un tren al responsabilitatii si bunului simt economic trebuie sa intre si cei din cercurile de afaceri care inteleg ca Romania are nevoie echilibru macroeconomic (economic), de venituri fiscale superioare, de combatere ferma a evaziunii fiscale –nu cu o retorica monotona sa tot ceara reduceri de taxe si impozite. Daca gasim raspunsuri la asemenea deziderate am dovedi si patriotismul economic sanatos de care este nevoie.

Executia bugetar din acest a preluat un cadru normativ si a incercat sa tina situatia bugetului sub control. In 2017 nu va mai fi suficient.

Daianu: Bugetul public si relatia cu FMI

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”