Dan Brown vine cu o nouă carte în care abordează una dintre cele mai acute probleme ale actualității

„Secretul secretelor”, cel mai nou roman a lui Dan Brown, îl urmărește pe Robert Langdon în încercarea de a-și salva iubita, o cercetătoare în neuroștiințe care este urmărită de o organizație misterioasă după o descoperire importantă.

Lansat pe 9 septembrie în SUA, „Secretul secretelor” este mai mult o mărturie melancolică a puterii cuvântului tipărit, decât un roman de călătorie sau polițist, scrie criticul literar A.O. Scott, într-o recenzie pentru New York Times.

În cele aproape 700 de pagini ale romanului, Dan Brown îl trece pe eroul său recurent, Robert Langdon, printr-o zi agitată, petrecută în mare parte la Praga, în timpul căreia se trag focuri de armă, se sparg încuietori, se descoperă pasaje secrete și se fac dezvăluiri șocante.

Intriga hiperactivă se desfășoară într-o proză hiperventilată, dar, remarcă A.O. Scott, o aventură a lui Dan Brown se bazează și pe un anumit tip de combustibil intelectual. Langdon este de profesie profesor de simbolistică la Harvard, iar aventurile sale sunt presărate cu scurte prelegeri pe teme din istorie, știință, filozofie și imobiliare.

„Pentru o operă de ficțiune, acest roman este în mod demonstrativ mândru de faptele sale”, scrie criticul de carte al NYT și redă câteva fraze din roman. El spune că acestea sunt tipice pentru Don Brown, „didactice și ușor de verificat”:

• „În 1889, după ce oficialii orașului Praga au vizitat Expoziția Universală de la Paris și au văzut turnul spectaculos al lui Gustave Eiffel, au decis la scurt timp să construiască propriul lor Turn Eiffel în miniatură, în Praga”.
• „Companii precum Neuralink, fondată de Elon Musk, lucrau încă din 2016 la dezvoltarea unei interfețe H2M (human to machine – om-mașină), un dispozitiv care putea converti datele obținute din creier în cod binar inteligibil”.
• „Podul George Washington este cel mai aglomerat pod rutier din lume”.

„Este plăcut să întâlnești un scriitor dispus să facă unele dintre căutările pe Google în locul tău”, remarcă A.O. Scott, care dă și un alt exemplu, cel al unui „tip particular de frază tipică a lui Dan Brown”.

Dan Brown pornește în cartea sa de la un fapt real, și anume că „cea mai mare editură din lume, Penguin Random House, publică aproape 20.000 de cărți pe an și generează venituri brute anuale de peste 5 miliarde de dolari”. Apoi ajunge la universul său fictiv, unde Katherine Solomon semnează un contract pentru un potențial bestseller cu aceeași editură.

Katherine este pe punctul de a publica o carte explozivă care conţine descoperiri uluitoare despre natura conştiinţei umane şi ameninţă să perturbe secole de credinţă prestabilită. Ea susține că creierele noastre nu sunt entități cognitive autonome, ci mai degrabă portaluri către o minte universală.

Practic, spune A.O.Scott, „Secretul secretelor” ne invită să credem această carte a lui Katherine are potențialul de a schimba lumea. Și de a provoca moartea unor oameni.

„Într-o perioadă în care lectura pare să fie în declin terminal, iar cărțile și-au cedat influența în favoarea listelor, podcasturilor și videoclipurilor, este încurajator să iei în mână un volum gros care îndrăznește să susțină contrariul”, scrie criticul publicației americane.

A.O. Scott remarcă și faptul că în romanul nou lansat de Dan Brown accentul nu mai este pus atât pe misterul trecutului cât pe viitorul neclar al trezirii conștiinței universale.

„Cercetarea lui Katherine asupra naturii minții este atât de importantă încât oamenii puternici sunt hotărâți să distrugă toate copiile fizice și digitale ale manuscrisului ei. Cu cât aflăm mai multe despre conținutul cărții sale, cu atât totul pare mai mult o exagerare. Și, pe măsură ce cartea lui Brown se îndreaptă cu pași repezi spre punctul culminant, efuziunile sale despre progresul neurotehnologic care ne așteaptă par în dezacord cu prezentul anxios și sumbru”, scrie A.O. Scott.

Poate că cel mai bine ar fi să citim „Secretul secretelor” ca pe un artefact al unei civilizații pierdute, o evocare încețoșată a gloriei literare dispărute, afirmă criticul care mărturisește că romanul lui Brown l-a făcut să se simtă nostalgic „pentru o epocă de aur în care o singură operă scrisă nu numai că se putea vinde în milioane de exemplare, dar putea și galvaniza opinia publică, stârni dezbateri aprinse și schimba cursul istoriei cu câteva grade”.

În limba română, „Secretul secretelor” va apărea în luna decembrie, la editura Rao.