Daniel Daianu: Atentie la regionalizare. Programul de convergenta si echilibrul bugetar

Regionalizarea este frecvent prezentata ca leac la probleme structurale ale economiei/societatii romanesti; ma refer la “distanta” intre autoritati si cetateni drept concretizare a contractului social; descatusarea unui spirit antreprenorial in guvernanta publica, care ar fi inabusit de centralizare; absorbtia fondurilor europene si optiuni de investitii; atenuarea discrepantelor de dezvoltare, etc. Nu comentez aceste ipoteze, care partial au temei. Insa putin se abordeaza chestiunea echilibrului bugetar de ansamblu prin retrasarea prerogativelor bugetare –ca o consecinta a regionalizarii. Daca va avea loc un asemenea proiect amplu merita sa se tina cont de o serie de aspecte.

Nu a existat o monitorizare atenta a acestor cheltuieli, ce a fost ascunsa de cresterea rapida, considerabil peste potential, a economiei

De pilda, exista riscul cresterii necontrolate a unor cheltuieli. Avem experienta anilor 2005-2008 cand o parte majora a expansiunii cheltuielilor cu personalul bugetar priveste conduita autoritatilor locale –unde a crescut copios numarul de angajati. Nu a existat o monitorizare atenta a acestor cheltuieli, ce a fost ascunsa de cresterea rapida, considerabil peste potential, a economiei. Cand economia a implodat in 2009 evolutia aiurea a acestora a iesit la iveala. Sunt si alte cheltuieli ce pot scapa de sub control, in masura in care autoritatile locale iau cu asalt piata creditului si mizeaza pe sprijin central la nevoie.

Avem lectii oferite de alte tari. De pilda Spania, unde administratiile provinciale au bugete proprii importante (inclusiv in domeniul educatiei). Anii boom-ului speculativ au umplut cuferele provinciile ca si al guvernului central. Cand economia s-a prabusit au s-au vazut mai bine carentele unui model de crestere ce s-a bizuit pe credit ieftin si alocare de resurse defectuoasa, orientata spre bunuri non-tradables –ca in Romania, de altfel. Anii de crestere rapida au alimentat o suire debordanta a salariilor, costurile unitare cu forta de munca (ULCs) fiind cu peste 20% superioare celor din Germania; s-a cascat astfel deficitul de competitivitate.

Executia bugetara din Romania are nevoie de disciplinare si crestere a eficientei cheltuielilor publice

Paradoxul este ca deficitul bugetar structural al Spaniei a fost mic in acei ani existand chiar un surplus de 1% din PIB in 2007 potrivit FMI. Indatorarea privata, ajunsa la peste 220% din PIB arata ca nu numai datoriile publice stau la originea crizei. Guvernul Rajoy cauta cu disperare sa diminueze deficitul bugetului public, care a ramas la 8% din PIB in 2011, cauza principala fiind excese ale provinciilor.

Care este morala? Daca faci regionalizare trebuie sa ai in vedere metehne institutionale locale si nationale, experiente internationale. Executia bugetara din Romania are nevoie de disciplinare si crestere a eficientei cheltuielilor publice. Risipa, coruptia enedmica, incompetenta sunt trasaturi notorii ale sectorului public. Regionalizarea nu trebuie sa “descentralizeze” un sistem prezervand tarele sale; poti ajunge din lac in put! Mai ales ca Romania a semnat Tratatul Fiscal, ca “semestrul economic” obliga la rigoare pe toate planurile. Daca nu va exista o structurare adecvata a relatiilor intre executiile bugetare regionale si cea la nivel central usor se ajunge in derapaj. Este nevoie ca regula echilibrului bugetar sa fie aplicata la nivelul regiunilor, cu sanctiuni eficace.

Este de notat ca programul de convergenta (PC) trimis la Bruxelles, la sectiunea bugetului public, nu face referiri la intentia de regionalizare si implicatii ale sale, in pofida faptului ca acopera intervalul 2012-2015. Este adevarat ca atunci cand se vorbeste de reforma ANAF se spune ca vor apare 8 centre regionale in 2013, ceea ce sugereaza regionalizarea. In program se discuta despre problema a incasarilor fiscale si se precizeaza masuri de reforma astfel ca, la finele lui 2015, veniturile fiscale sa ajunga la 30,5% din PIB, fata de 28,75% in 2011. Dar progresul este departe de sarcina trasata ANAF de guvernul actual, de a se apropia de media din Uniune, de 38-40% din PIB –o misiune practic imposibila intr-un orizont de timp relevant.

reperul pe termen mediu ar trebui sa fie media incasarilor in tarile nou intrate in UE (adica 33-34% din PIB)

Opinia mea este ca reperul pe termen mediu ar trebui sa fie media incasarilor in tarile nou intrate in UE (adica 33-34% din PIB). Oricum, este bine ca se programeaza cresterea incasarilor fiscale intrucat, altminteri, va fi greu sa se sustina productia de bunuri publice, mai ales in domeniul educatiei (unde, in lume, se vorbeste de o noua revolutie industriala). Curios insa, PC mentine cheltuielile cu educatia la sub 4% din PIB in anii ce vin.

Criza actuala a trezit la realitate, in sensul ca indicatorii de convergenta nominala sunt insuficienti pentru a judeca capacitatea unei economii de a rezista la socuri. Comisia Europeana a propus un tablou de bord care incearca sa surprinda elemente de convergenta reala si dezechilibre altele decat cel bugetar: dinamica costului cu forta de munca, deficite externe, pozitia investitionala, etc.

Este subtire discutia din PC in materie de convergenta reala, desi informatie disparata exista. In PC se mentioneaza castiguri de productivitate care sa permita aprecierea reala a leului, se aminteste scaderea compensarii salariatilor ca pondere in valoarea adugata bruta (ceea ce nu trebuie sa fie o legitate), dar este insuficient pentru judecarea dinamiciicompetitivitatii. Cifrele deficitului extern pe ianuarie-februarie 2012 ar trebui sa fie o alertare in acest sens. Aderarea la zona euro in 2015, privita ca ancora pentru politica economica, este o declaratie eroica; este greu pentru analiza serioasa sa o admita. Convergenta reala substantiala nu se poate realiza in cativa ani.

Regionalizarea, daca se va face, trebuie sa fie bine definita si sa aiba centura de protectie impotriva unor derapaje de la executii bugetare echilibrate. PC vede datoria adminstratiilor locale la 2,5% din PIB pana in 2015. Nu este clar ca asa va fi daca regionalizarea se va face fara cap.

PS. Calculele privind executiile bugetare pe perioada 2012-2015 trebuie sa tina cont de solutionarea problemei despagubirilor in lumina deciziei CEDO

N.Red. Textul profesorului Daianu a fost scris in aprilie 2012. Dar, prin prisma conflictului dintre liderii politici judeteni si conducerea Ministerului Finantelor, el redevine extrem de actual.

Daniel Daianu: Atentie la regionalizare. Programul de convergenta si echilibrul bugetar

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”