Datoria totală a lumii a ajuns la un nivel record uriaș, de peste trei ori mai mare decât PIB-ul global
Datoria globală a atins un nivel record de 337.700 de miliarde de dolari la sfârșitul celui de-al doilea trimestru, impulsionată de ameliorarea condițiilor financiare globale, de deprecierea dolarului american și de o politică monetară mai relaxată a principalelor bănci centrale, potrivit unui raport trimestrial citat de Reuters.
Institutul de Finanțe Internaționale (IIF), un grup comercial din domeniul serviciilor financiare, a anunțat că datoria globală a crescut cu peste 21.000 de miliarde de dolari în prima jumătate a anului, ajungând la 337.700 miliarde de dolari.
China, Franța, Statele Unite, Germania, Marea Britanie și Japonia au înregistrat cele mai mari creșteri ale nivelului datoriei în dolari americani, deși o parte din aceasta s-a datorat deprecierii dolarului, a constatat IIF.
Moneda americană s-a depreciat cu 9,75% de la începutul anului față de un coș de valute ale principalilor parteneri comerciali.
Datoria totală a lumii, de peste trei ori mai mare decât PIB-ul global
„Amploarea acestui avans a fost comparabil cu creșterea înregistrată în a doua jumătate a anului 2020, când măsurile politice legate de pandemie au determinat o acumulare fără precedent a datoriei globale”, a afirmat IIF în raportul său Global Debt Monitor.
Analizând raportul dintre datorie și PIB – un indicator al capacității de rambursare a datoriei prin compararea cu ceea ce se produce – Canada, China, Arabia Saudită și Polonia au înregistrat cele mai mari creșteri. Raportul a constatat că acest raport a scăzut în Irlanda, Japonia și Norvegia.
În ansamblu, raportul global dintre datorie și producție a continuat să scadă lent, situându-se la puțin peste 324%. Cu toate acestea, în piețele emergente, raportul a atins 242,4% – un nou record.
Datoria totală pe piețele emergente a crescut cu 3.400 de miliarde de dolari în al doilea trimestru, atingând un nivel record de peste 109.000 miliarde de dolari.
Datoria publică a crescut brusc în țările G7 și China
Emre Tiftik, directorul de cercetare durabilă al IIF, a declarat într-un webinar că și creșterea cheltuielilor militare va pune presiune pe bilanțurile guvernamentale pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice.
Tiftik a menționat că vansul datoriei se înregistrează în principal în datoria publică, care a crescut brusc în țările G7 și în China.
El a adăugat că reacțiile pieței obligațiunilor sunt mai dure în economiile avansate, randamentele pe 10 ani ale G7 fiind aproape de cel mai ridicat nivel din 2011.
Acesta a avertizat că tensiunile fiscale s-ar putea intensifica în țări precum Japonia, Germania și Franța, îndemnând la prudență în ceea ce privește așa-numiții „bond vigilantes” (vigilenții obligațiunilor) – referindu-se la investitorii care vând obligațiuni ale țărilor ale căror finanțe le consideră nesustenabile.
„În timp ce ratele datoriei publice au crescut brusc pe piețele emergente în prima jumătate a anului – în special în Chile și China – reacția pieței a fost mai puternică pe piețele mature în acest an”, a declarat IIF.
Raportul a semnalat îngrijorările legate de datoria SUA, menționând că împrumuturile pe termen scurt reprezintă aproximativ 20% din datoria totală și 80% din emisiunile Trezoreriei.
Acesta a avertizat că această dependență ar putea crește presiunea politică asupra băncilor centrale pentru a menține ratele dobânzilor la un nivel scăzut, punând în pericol independența politicii monetare.
foto: © Iatlo | Dreamstime.com
INTERVIURILE HotNews.ro