Daveed Gartenstein-Ross, expert in contraterorism: Osama Bin Laden nu a fost o creatie a CIA. El nu a primit vreun ajutor din partea SUA in timpul razboiului afgano-sovietic
Este cunoscut sub numele de Seicul, Printul, Emirul, Directorul sau Abu Abdallah. Discipolii sai il venereaza ca pe un luptator curajos pentru libertate, in timp ce dusmanii il considera un terorist brutal, responsabil de moartea a mii de oameni nevinovati. A renuntat la o viata linistita si confortabila pentru a se lupta cu sovieticii in anii ’80 si cu SUA in ultimele doua decenii. Informatii recente il plaseaza in Sabzevar, in provincia iraniana Khorasan, dar si in Pakistan sau chiar in Yemen. Unele surse sustin insa ca este mort de ani de zile si ca, din cand in cand, diferite servicii secrete manipulatoare agita fantoma sa pentru a inspaimanta opinia publica. Experti in terorism au raspuns intrebarilor HotNews.ro despre locul in care s-ar putea afla Osama bin Laden, seful Al Qaeda.
Desi a fost implicat in alte cateva atacuri impotriva intereselor americane si britanice, inclusiv in atentatele impotriva ambasadelor SUA din Tanzania si Kenya din 1998, bin Laden a devenit cu adevarat cunoscut in intreaga lume dupa 11 septembrie 2001. La doar cateva zile dupa atacurile care au pus la pamant Turnurile Gemene din Manhattan, au distrus o parte din uriasa cladire a Pentagonului din Washington si au dat o lovitura aproape letala economiei americane, seful Al Qaeda este aratat cu degetul de autoritatile din SUA. Ani de zile insa, bin Laden a negat orice implicare in atentatele realizate cu avioane comerciale.
In octombrie 2004 insa, cu doar cateva zile inainte de alegerile prezidentiale din Statele Unite, postul de televiziune Al Jazeera a difuzat o faimoasa inregistrare video de 18 minute, in care Osama bin Laden recunoaste ca a organizat atentatele din SUA si sustine ca ele au fost raspunsul sau la distrugerile provocate de razboiul civil din Liban, de la inceputul deceniului opt.
In cei noua ani care au trecut de la atacurile de pe Coasta de est a Americii, bin Laden a reusit sa scape din plasa formidabilei masini de razboi americane. In ciuda tehnologiilor de ultima generatie, a sutelor de raiduri realizate de soldati din trupele de elita si a celor peste 50 de milioane de dolari oferite drept recompensa pentru prinderea sa de autoritatile din Washington, seful Al Qaeda este de negasit.
Osama ben Laden imbatranit
Foto: FBI
De-a lungul anilor, s-a spus despre el ca e in Pakistan, in Iran, in Yemen, iar presedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad il plasa, cu ironie, chiar in capitala federala americana. Diferite surse au spus insa ca Osama bin Laden a murit fie din cauza unor afectiuni renale grave, fie in urma raidurilor cu drone americane, iar casetele audio si video care au aparut in anii din urma nu sunt altceva decat creatiile serviciilor de informatii (CIA este principala vinovata, sustin unii).
Deocamdata insa, nu exista o dovada clara a locului in care se afla Osama bin Laden. Autoritatile continua insa sa ne aminteasca din cand in cand de existenta lui. Iar atunci cand nu o fac ele, Osama bin Laden insusi apare si-si indeamna fratii musulmani la jihad, organizeaza comploturi in zile de Craciun sau acuza schimbarile climatice provocate de occidentali pentru inundatiile catastrofale carora le-au cazut victime pakistanezii.
- Iata mai jos opiniile expertului in contraterorism Daveed Gartenstein-Ross:
Adrian Novac: Unii sustin ca Osama bin Laden este un luptator pentru libertate. Altii il considera cel mai periculos om de pe planeta si un terorist nemilos. Cine e cu adevarat bin Laden? Cum l-ai descrie?
Daveed Gartenstein-Ross: Descrierea lui bin Laden ca „luptator pentru libertate” este cea mai dificila de demonstrat. Al Qaeda si ramurile sale au reusit sa controleze teritorii in diverse regiuni; acolo unde au facut asta, versiunea dura a legii sharia pe care au implementat-o nu reprezinta ceea ce majoritatea oamenilor ar crede despre libertate. Un astfel de exemplu este Mosul, unde intr-o regiune sunita a orasului, Al Qaeda in Irak a interzis prezentarea rosilor si a castravetilor alaturi pe rafturile de legume deoarece au considerat acest lucru „provocator din punct de vedere sexual”; au interzis frizerilor sa foloseasca aparate de ras electrice si au interzis, de asemenea, o paine locala, numita “sammoun”, deoarece aceasta nu exista pe timpul profetului Mohammed. Toate aceastea ar putea fi percepute ca simple lucruri Don Quijote-sti daca nu ne gandim insa si la faptul ca oamenii au fost ucisi pentru ca au incalcat aceste reguli.
Gruparea al-Shabaab din Somalia, care isi proclama in mod deschis loialitatea fata de Al-Qaeda, a implementat si ea o versiune similara, extrem de dura, a legii sharia.
Acest lucru a fost creat sa existe astfel: intr-un interviu din 1996 pentru revista Nida’ul Islam, bin Laden a declarat ca regimul taliban din Afghanistan (cunoscut pentru implementarea stricta a shariei) era „printre cele mai protectoare pentru religia aprobata de Allah si printre cele mai dornice sa-i implineasca legile si sa stabileasca un stat islamic”.
Iar la sfarsitul anilor ’90, cand ziaristul Peter Bergen l-a intrebat pe Khaled al-Fawwaz, contacul lui bin Laden din Londra, care guvern actual ii aminteste cel mai mult de viziunea lui legata de un stat islamic ideal, Fawwaz a spus ca talibanii „ajung acolo”.
Povestea ca bin Laden este un luptator pentru libertate omite, de asemenea, ambitiile imperialiste ale Al Qaeda. Dorinta grupului de a rasturna o gama diversa de guverne si autoritati, inclusiv cele aflate in afara lumii arabe, si de a implementa versiunea draconica a legii lor religioase plaseaza Al Qaeda in afara intelegerii comune a miscariilor de eliberare nationala.
A.N.: Sauditul a renuntat la o viata de bogatie si confort pentru „a lupta in linia intai”. Multi oamenii din SUA si din Occident percep acest lucru ca fiind neobisnuit. Cum vezi evolutia lui bin Laden?
D.G.R.: Dupa toate aparentele, bin Laden a fost destul de evlavios inca de cand a fost tanar. Evolutia sa personala a fost descrisa in mod competent in mai multe carti, incluzand aici „The Osama bin Laden I Know” de Peter Bergen, „The Looming Tower” de Lawrence Wright si „The Search for Al Qaeda” de Bruce Riedel.
Pentru discipolii lui bin Laden, si pentru cei care simt admiratie si simpatie pentru el, dorinta sa de a renunta la o viata confortabila este vazuta ca un sacrificiu admirabil. Aceasta decizie – renuntarea la o viata usoara in favoarea uneia dure – a fost facuta in mai multe momente, inclusiv atunci cand s-a alaturat mujadedinilor in timpul razboului aghano-sovietic, precum si atunci cand a sfidat guvernul saudit, dupa ce acesta a permis trupelor americane sa stationeze pe teritoriul sau, in timpul primului Razboi din Golf.
A.N.: Cum se face ca de atatia ani nu mai exista informatii credibile despre bin Laden? De ce Statele Unite, in ciuda tehnologiilor de ultima ora si a puterii lor militare, nu reusesc sa puna mana pe Osama bin Laden?
D.G.R.: Una dintre explicatii este aceea ca e dificil sa prinzi o singura persoana, indiferent cat de puternic esti. Acest lucru este valabil mai ales cand vanatoarea se concentreaza pe cineva care apeleaza la excelente metode de securitate operationala, asa cum pare sa fie in cazul lui Osama bin Laden. Informatiile despre sistemul de curieri pe care l-a pus in practica pentru a evita sa fie detectat sunt indicatii ale metodelor de securitate puternice ale lui bin Laden.
Un alt doilea motiv pentru care informatiile despre bin Laden sunt sarace – lucru recunoscut de secretarul american Robert Gates in decembrie 2009 – este lipsa informatiilor obtinute din surse umane – HUMINT. Acest lucru a dus la bazarea excesiva pe informatii rezultate din interceptari, asa cum sunt comunicatiile electronice – SIGINT.
Pana cand SUA si aliatii lor vor fi capabili sa-si imbunatateasca obtinerea de informatii prin HUMINT va exista un numar ingijorator de situatii adiacente in care analistii vor fi bulversati de insuficienta informatiilor.
A.N.: Bin Laden a spus ca va „sangera America pana in momentul in care va falimenta”. Care crezi ca este cea mai mare paguba pe care bin Laden si organizatia sa au produs-o Statelor Unite?
D.G.R.: Eu numar patru faze diferite in strategia economica de jihad a Al Qaeda, in care planul „sangerare pana la faliment” (faimos anuntat in inregistrarea video pe care bin Laden a dufuzat-o chiar inainte de alegerile din SUA din 2004) este numai una dintre ele. In opinia mea, strategia economica a Al Qaeda a cuprins si utilizarea generala a terorismului pentru a afecta economiile inamicilor sai, facandu-i sa sangereze pana la faliment (de exemplu, facand ca SUA sa fie impotmolita simultan in doua razboaie epuizante, in Irak si Afghanistan) si atacurile impotriva aprovizionarii cu petrol. Consider apoi lumea dupa criza economica ca fiind cea de-a patra faza, in care Al Qaeda si-a adaptat mai departe strategia in functie de circumstantele modificate.
descris ca una dintre „vedetele in devenire ale comunitatii contrateroriste” de catre International Herald Tribune * este directorul Center for the Study of Terrorist Radicalization din cadrul Foundation for Defense of Democracies * a adus contribuţii academice semnificative la mai multe aspecte ale studiului terorismului şi securităţii naţionale * unul dintre principale sale domenii a fost cel al „teroristilor domestici”, cei nascuti sau crescuti in societatile occidentale * a fost unul dintre autorii celor doua studii majore pe aceasta tema, ambele publicate in 2009 * a tinut conferinte pe tema radicalizarii teroriste la Universität Tübingen (Germania), Interdisciplinary Center Herzliya (Israel), Marine Corps University si la American Political Science Association Annual Meeting * studiaza si regiunile geografice unde gruparile jihadiste reprezinta o amenintare importanta (de exemplu, Somalia) * recent, a fost unul dintre editorii volumului „The Afghanistan-Pakistan Theater: Militant Islam, Security and Stability” (FDD Press, 2010) * ca o recunoastere a meritelor sale, a fost numit recent lector permanent la Leader Development and Education for Sustained Peace (LDESP) din cadrul Naval Postgraduate School, unde ofera cursuri pentru militarii americani * a lucrat si in calitate de consultant pe probleme de terorism si probleme internationale pentru diferite companii media cunoscute * se pregateste pentru doctorat in politici mondiale la Catholic University of America, unde a primit si un master in acelasi subiect * a absolvit cu J.D., magna cum laude de la New York University School of Law si cu B.A., magna cum laude, de la Wake Forest University.
Daveed Gartenstein-Ross
In ceea ce priveste pagubele pe care bin Laden si Al Qaeda le-au produs Statelor Unite, atacurile de la 11 septembrie 2001 au reprezentat in mod cert cea mai mare dauna provocata de gruparea terorista. Bin Laden s-a laudat, in numeroase ocazii, in legatura cu pagubele pe care le-a provocat in acele atentate si cum costurile pentru SUA au depasit de multe ori costurile necesare Al Qaeda pentru a le duce la indeplinire. Dar razboiul din Irak a fost, dupa parerea mea, mult mai costisitor pentru SUA decat atacurile de la 11 septembrie. Unul dintre scopurile anumitor atacuri teroriste majore este acela de a provoca o reactie exagerata din partea adversarului. Intr-adevar, Bruce Riedel a scris ca unul dintre motivele atentatelor din 11 septembrie 2001 a fost acela de „a ademeni SUA pentru a invada mai intai Afghanistanul si apoi Irakul, copiind in acest fel situatia de cosmar care a infrant Uniunea Sovietica in anii 1980”.
Costurile asociate cu invadarea Irakului de catre SUA au fost detaliate precis cu diferite prilejuri – de exemplu, in cartea „Blind into Baghdad” a lui James Fallows. Dar, in plus fata de sprijinul acordat redresarii Al Qaeda (eliminand presiunea de pe teatrul de operatiuni afgano-pakistanez), razboiul din Irak a avansat in mod semnificativ planul „sangerare pana la faliment” anuntat de Al Qaeda.
O alta vulnerabilitate pe care Al Qaeda a incercat sa o exploateze este dependenta SUA si a aliatilor lor de importurile de petrol. Intr-o inregistrare audio din 2004, bin Laden a descris achizitionarea de catre tarile occidentale de petrol la preturile de atunci de pe piata drept „cel mai mare furt din istorie”. El le-a spus adeptilor sai sa-si concentreze operatiunile pe productia de petrol, „cu precadere in Irak si in regiunea Golfului Persic, din moment ce (lipsa de petrol) le va cauza moartea”.
Intr-o inregistrare video din 2005, Ayman al-Zawahiri a cerut si el luptatorilor Al-Qaeda „sa-si concentreze campaniile pe petrolul furat de la musulmani”. De atunci, teroristii au atacat instalatii esentiale din Arabia Saudita, un loc vital pentru pietele mondiale deoarece produce aproape 10 milioane de barili pe zi si este singura tara capabila sa mentina capacitati de productie excedentare de circa 1.5 milioane de barili pe zi, pentru a pastra stabile preturile globale.
Productia saudita este in mod particular vulnerabila la un atac deoarece se bazeaza pe un numar limitat de centre de activitate. Doua treimi din petrolul saudit este procesat la instalatia de la Abqaiq, existand apoi doua terminale principale de export: Ras Tanura si Ras al Ju’aymah.
Desi Al Qaeda nu a reusit sa realizeze vreun atac catastrofal asupra celor doua instalatii, fostul ofiter CIA Robert Baer a avertizat in cartea sa din 2003 „Sleeping with the Devil”: “Un singur jumbo jet, controlat de un atacator sinucigas, deturnat in timpul decolarii din Dubai si prabusit in inima Ras Tanura, ar fi suficient sa puna in genunchi economiile mondiale dependente de petrol, iar America – odata cu ele”.
A.N.: A fost Osama bin Laden o creatie a CIA, asa cum sugereaza unii? L-au sustinut americanii in timpul razboiului afganilor impotriva sovieticilor, din anii ’80?
D.G.R.: Bin Laden nu a fost o creatie a CIA. Finantarea pe care CIA a acordat-o razboinicilor islamisti anti-rusi din anii ’80 a fost directionata spre mujahedinii afgani si nu catre „arabii afgani” ai lui bin Laden. Asa cum a scrie Peter Bergen in volumul sau „The Osama bin Laden I Know”, “nu exista niciun fel de dovezi ca vreuna din sumele de bani ale CIA a ajuns la arabii afgani, asa cum nu exista indicatii legate de vreo intalnire pe care angajatii CIA au avut-o cu bin Laden sau cu cineva din cercul sau”.
Bin Laden i-a spus ziaristului Robert Fisk, atat in 1993 cat si in 1996, ca nu a primit vreun ajutor din partea SUA in timpul razboiului afgano-sovietic; Ayman al-Zawahiri si arabii afgani, precum Abdullah Anas, au negat si ei finantarea din partea SUA. Iar ofiterii CIA care au fost activi in acel conflict au negat de asemenea orice finantarea oficiala a lui bin Laden si a anturajului sau. Asa cum a scris Richard Miniter in cartea sa “Disinformation”, aparuta in 2005, referindu-se la faptul ca SUA nu l-au creat sau sponsorizat pe bin Laden: „Acesta este un caz rar in care bin Laden, ziaristii si CIA au cazut de acord”.
A.N.: Intr-o inregistrare recenta, difuzate pe Internet, seful Al Qaeda s-a plans despre masivele inundatii din Pakistan, despre care a spus ca sunt cauzate de schimbarile climatice. Intr-un mesaj similar, difuzat in ianuarie, bin Laden a acuzat SUA pentru ca nu au ratificat protocolul de la Kyoto. De ce isi schimba bin Laden retorica?
D.G.R.: Eu personal ma indoiesc ca lui bin Laden ii pasa in mod sincer de schimbarile climatice la nivel mondial. E opinia mea – cu toate ca nu am dovezi concrete sa o sutin – ca retorica sa despre schimbarile climatice reflecta influenta lui Adam Gadahn, un barbat din sudul Californiei convertit la Islam, care serveste drept „consilier” pe probleme de media pentru al-Qaeda.
Exista mai multe motive pentru aceasta schimbare de retorica. Unul este acela ca discursul lui poate avea ecou la un anumit public – occidentalii care sunt preocupati de aceasta chestiune si, mult mai direct, pakistanezii care au fost victimele inundatiilor. Bin Laden crede, nu fara motiv, ca poate agita cazanul furiei anti-americane daca reuseste sa lege aceasta catastrofa de Occident.
Iar un al doilea motiv din spatele acestei modificari de retorica este acela ca el reflecta ideile unui revolutionar care a promis sa indrepte complet sistemul actual. El poate arata cu degetul oricare dintre problemele actuale ca dovada ca prezentul status quo se prabuseste, chiar daca solutiile alternative pe care incearca sa le promoveze bin Laden nu ar putea sa rezolve cu adevarat acele probleme.
A.N.: In ultimii ani, numerosi oameni au inceput sa-l perceapa pe bin Laden ca pe un
Osama bin Laden
Foto: NCTC
terorist nepasator, care nu ezita sa verse inclusiv sangele tovarasilor sai musulmani. Se mai bucura bin Laden de sprijin important in randul musulmanilor?
D.G.R.: Exista un motiv bun pentru acesta perceptie. In decembrie 2009, Centrul pentru Combaterea Terorismului din cadrul academiei West Point a publicat un raport care indica ca numai 12% din victimele retelei Al Qaeda sunt occidentali. Cei care au trebuit sa traiasca sub conducerea brutala a gruparilor afliate la Al Qaeda, in mod special in Irak, au vorbit deschis despre aceasta experienta.
Faptul ca Al Qaeda are o problema de imagine in lumea musulmana este de necontestat; dar eu as avertiza de asemenea in legatura cu o greseala facuta de multi comentatori, care au declarat prematur ca gruparea este doar una marginala.
A.N.: Michael Scheuer, fostul principal agent al CIA responsabil cu urmarirea sefului Al Qaeda, a declarat ca „multi in Occident au o imagine uni-dimensionala a lui bin Laden si avem tendinta de a uita ca s-a pregatit pentru a fi inginer constructor, este expert in management si, atunci cand a fost in Sudan, a fost implicat in mod extensiv in chestiuni de agricultura”. Schimba in vreun fel aceste lucruri imaginea de om brutal pe care cei mai multi dintre noi o avem despre bin Laden?
D.G.R.: Scheuer are dreptate cand spune ca multi occidentali zugravesc o imagine uni-dimensionala a lui bin Laden, insa exemplele pe care le ofera nu anuleaza brutalitatea lui bin Laden. Si nici Scheuer nu intentioneaza sa faca asta atunci cand le prezinta. Acest lucru reiese evident dintr-una din afirmatiile facute de Scheuer in cartea sa din 2002, „Through Our Enemies’ Eyes”: “Ca si parintii nostri fondatori, bin Laden a fost vazut de multi dintre adeptii sai drept un om credincios, ce are onestitate intelectuala, curajos si integru; din acest motiv, miscarea pe care a creat-o este un dusman ce trebuie inteles, inainte ca organizatia sa poate fi, asa cum si trebuie sa fie, infranta si eliminata”. Acest citat reflecta perceptia pe care Scheuer o are despre bin Laden: in timp ce trebuie sa evitam sa adoptam o imagine uni-dimensionala a acestuia, Al Qaeda este de fapt un dusman mortal. Desi Scheuer si cu mine avem unele diferente de opinie, aceasta nu este una dintre ele.
A.N.: Unele voci sustin ca uciderea sau capturarea lui bin Laden va fi declicul care va duce la prabusirea rapida a retelei teroriste internationale pe care a creat-o, precum si a numeroaselor grupari insurgente desprinse din ea. Esti de acord cu aceasta teorie? Inlaturarea lui bin Laden din ecuatie va avea un efect decisiv asupa terorismului international?
D.G.R.: Desi omorarea sau capturarea lui bin Laden va avea o semnificatie importanta, acest lucru nu va insemna sfarsitul retelei Al Qaeda si nici a terorismului islamist in general. Al Qaeda este un adversar constituit ca o retea, iar un inamic eficient de acest fel este creat sa fie rezistent. Daca bin Laden va muri, el va fi inlocuit. Statele Unite si aliatii lor vor trebuie sa devina mai eficienti in combaterea inamicilor constituiti la nivel de retele, caci Al Qaeda nu este ultimul adversar de acest fel pe care il vedem.
A.N.: Conteaza cu adevarat daca SUA pun mana pe bin Laden?
D.G.R.: Da. Chiar daca omorarea sau capturarea lui bin Laden nu va pune capat amenintarii teroriste, resping cu putere ideea – perpetuata de unii comentatori – ca bin Laden si conducerea superioara a Al Qaeda au devenit marginali sau irelevanti pentru actuala lupta. Intr-adevar, recentul complot terorist din Europa (cel in care Ahmed Sidiqi a fost un personaj central) ar trebui sa puna deoparte ideea irelevantei Al Qaeda sau a lui bin Laden. Noi lideri, precum Ilyas Kashmiri si Yunis al-Mauretani, au strans recrutii (incluzand cetateni britanici, francezi si germani, probabil si un fost ofiter din aviatia turca) pentru a realiza mai multe atacuri in stilul celor din Mumbai. Bin Laden insusi si-a pus parafa pe acest complot. Acest lucru ajuta la sublinierea ideii ca grupul continua sa fie unul letal iar bin Laden ramane un personaj relevant.
Unul dintre cei ucisi in atacurile cu drone executate in perioada dezvaluirii complotului terorist, Abdul Jabbar, era pregatit sa serveasca ca emir pentru Jaysh al-Islami fi al-Britanniyyah, inainte ca moartea sa sa fie anuntata. Abdul Jabbar a fost legat atat de complotul cu bombe cu fertilizator din Marea Britanie si cu atacurile din 7 iulie 2005 din Londra, precum si cu Faisal Shahzad, cel care a incercat sa detoneze o masina in Times Square din New York. Acest lucru este un indiciu bun ca Al Qaeda cauta sa se extinda, nu sa se destrame.
INTERVIURILE HotNews.ro