De ce a fost scoasă din priză achiziția corvetelor și cum își acoperă România gaura navală din apărarea la Marea Neagră

După patru ani de comă indusă, contractul achiziției celor patru nave de tip corvetă a fost scos din priză de către Armată.

În tot acest timp, francezii de la Naval Group nu au reușit să-și asume semnarea contractului pe care l-au câștigat la licitație în 2019, în parteneriat cu Șantierul Naval de la Constanța, din motive niciodată spuse public, dar care au ajuns să fie un secret al lui Polichinelle: construcția acestui tip de nave nu era considerată viabilă la șantierul din Constanța, iar cu trecerea timpului, banii puși la bătaie de România nu prea mai acopereau costurile francezilor.

Eșecul înzestrării Forțelor Navale cu niște nave moderne, care să poată face și atac, și apărare, este cea mai lungă tergiversare a unui contract de înzestrare a Armatei, din istoria recentă. Nici decizia asupra cumpărării avioanelor multirol nu a durat mai mult de câțiva ani (epopeea baleierii politice „cumpărăm de la americani sau de la europeni” a început în 2008 și s-a tranșat în 2012, pentru F-16).

În cazul corvetelor, am atins borna de 7 ani, iar asta dacă socotim de la momentul 2016, când guvernul Cioloș anunța încredințarea directă, către olandezii de la Damen, a acestui contract. Fabricarea lor propriu-zisă ar dura încă cel puțin 3 ani.

Dacă exista un moment mai nepotrivit pentru oficializarea acestui eșec o va dovedi istoria. Certitudinea prezentului e însă sumbră: nimeni nu poate acoperi gaura din apărarea navală a României la Marea Neagră, care este blocată de războiul pornit de Rusia asupra Ucrainei și care are oricum un statut militar semi-închis, sub Convenția de la Montreux (navele militare străine, ale statelor neriverane, nu pot intra aici decât cu acordul Turciei și pot sta un timp limitat). Doar România poate să-și rezolve problema. Iar România tocmai a anunțat că a pierdut 7 ani degeaba, la acest capitol.

Citește articolul complet pe Panorama.ro