De ce a refuzat Iranul până acum să „capituleze” în fața presiunilor lui Trump, spre mirarea președintelui SUA

Regimul de la Teheran considera ca cedarea in fata cererilor Washingtonului privind restrângerea programului nuclear și a celui balistic reprezinta un risc mai mare pentru supravietuirea sa decat intrarea in razboi, spun experții citați de New York Times.

Iranul a refuzat până acum să cedeze în fața solicitărilor privind programul său nuclear, exercitate de președintele Donald Trump, o poziție care i-a uimit pe oficialii americani.

Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, care conduce negocierile din partea SUA, a declarat sâmbătă că președintele american era curios de ce Iranul nu a „capitulat” încă și nu a acceptat să-și restrângă programul nuclear.

Asta în condițiile în care SUA au mobilizat o uriașă forță aeriană și navală în regiune.

„Nu vreau să folosesc cuvântul «frustrat», pentru că el înțelege că are multe alternative, dar este curios să afle de ce nu au făcut-o.. Nu vreau să folosesc cuvântul «capitulat», dar de ce nu au capitulat”, a declarat Witkoff în cadrul unui interviu la Fox News.

„De ce, sub această presiune, cu puterea maritimă și navală de acolo, de ce nu au venit la noi și ne-au spus: «Declarăm că nu vrem arme, așa că iată ce suntem pregătiți să facem»? Și totuși, este destul de greu să-i aducem în această poziție.”

Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araqchi, a reacționat într-o postare pe X, spunând: „Sunteți curioși să știți de ce nu capitulăm? Pentru că suntem iranieni”.

El a mai spus într-un interviu acordat CBS că o soluție diplomatică cu SUA este încă posibilă.

„Evitarea războiului, o prioritate, dar nu cu orice preț”

Reticența regimului în a accepta solicitările SUA ține în mare parte de calculele clericilor de la Teheran.

„Evitarea războiului este într-adevăr o prioritate, dar nu cu orice preț”, a explicat pentru New York Times Sasan Karimi, politolog la Universitatea din Teheran, care a ocupat funcția de vicepreședinte adjunct pentru strategie în guvernul anterior al Iranului.

„Uneori, un stat politic – în special unul ideologic – poate acorda o importanță la fel de mare sau chiar mai mare locului său în istorie decât supraviețuirii sale imediate”, a spus acesta.

„Pentru Iran, supunerea la condițiile SUA este mai periculoasă decât un alt atac american”, a declarat și Ali Vaez, directorul pentru Iran al International Crisis Group, un think-tank.

„Ei nu cred că, odată ce vor capitula, SUA vor reduce presiunea. Ei cred că acest lucru nu ar face decât să încurajeze SUA să lovească în plin”, a spus acesta pentru New York Times.

Danny Citronowicz, expert la Atlantic Council, a afirmat că, dincolo de calculele strategice precum rachetele balistice, ayatollahul Ali Khamenei insistă asupra îmbogățirii uraniului ca „un pilon al regimului însuși”.

Dacă liderii iranieni vor ceda în privința acestor puncte, „vor submina de fapt existența regimului însuși”, a afirmat el. „Cred că nu au altă opțiune decât să parieze pe partea militară”, a adăugat expertul, citat de cotidianul american.

O nouă rundă de negocieri

Iranul și Statele Unite vor organiza joi, la Geneva, a treia rundă de negocieri privind programul nuclear, a declarat duminică ministrul de externe al Omanului, Badr Albusaidi.

SUA și-au consolidat în ultimele săptămâni prezența militară în Orientul Mijlociu, președintele Donald Trump avertizând joi că, dacă Iranul nu acceptă un acord, „se vor întâmpla lucruri foarte grave”.

Reuters a relatat duminică că Iranul pare dispus să ofere noi concesii în privința programului său nuclear pentru a ajunge la un acord, cu condiția ca acesta să includă ridicarea sancțiunilor economice și să recunoască dreptul Teheranului la „îmbogățirea nucleară pașnică”.

Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, și-a exprimat duminică optimismul prudent într-o postare pe X, afirmând că negocierile recente au „dat semnale încurajatoare”, subliniind în același timp că Teheranul este pregătit pentru „orice scenariu potențial”.

Refuzul Iranului

Discuțiile indirecte de anul trecut nu au dus la niciun acord, în principal din cauza tensiunilor generate de cererea SUA ca Iranul să renunțe la îmbogățirea uraniului pe teritoriul său. Iranul a negat în mod constant că urmărește să obțină arme nucleare.

În iunie, SUA s-au alăturat Israelului în atacarea instalațiilor nucleare iraniene, limitând efectiv îmbogățirea uraniului cel puțin pentru o perioadă.

Trump a afirmat atunci că principalele instalații nucleare ale țării au fost „distruse”. Specialiștii consideră însă că Iranul deține în continuare stocuri îmbogățite anterior.

Washingtonul a încercat, de asemenea, să extindă discuțiile dincolo de problema nucleară, pentru a viza programul de rachete al Iranului și sprijinul acordat grupurilor armate regionale.

Iranul a respins public această propunere, deși unele surse au declarat pentru Reuters că, spre deosebire de programul balistic, sprijinul acordat grupurilor armate ar putea să nu fie o linie roșie pentru Teheran.

Un alt subiect de fricțiune este domeniul de aplicare și mecanismul de ridicare a sancțiunilor împotriva Iranului. Un înalt oficial iranian a declarat duminică pentru Reuters că Iranul și Statele Unite au în continuare opinii diferite.

Discuții Witkoff-Pahlavi

Negocierile se desfășoară la puțin timp după protestele masive reprimate violent de regimul de la Teheran, în luna ianuarie.

Witkoff a spus că, la indicația lui Trump, s-a întâlnit cu liderul opoziției iraniene Reza Pahlavi, fiul șahului detronat în urma Revoluției Islamice din Iran din 1979. El nu a oferit detalii suplimentare despre întâlnire.

Pahlavi, care trăiește în exil, a fost o figură mobilizatoare pentru o parte a opoziției iraniene în timpul demonstrațiilor antiguvernamentale de luna trecută, în care se crede că au fost ucise mii de persoane, cele mai grave tulburări interne de la revoluție încoace.

La începutul lunii februarie, Pahlavi a declarat că o intervenție militară a SUA în Iran ar putea salva vieți și a îndemnat Washingtonul să nu negocieze prea mult cu regimul de la Teheran un acord nuclear.