De ce afacerea Mogherini, cazul de corupție care zguduie UE, riscă să se transforme într-o criză de proporții la Bruxelles

Presupusa implicare în cazul de fraudă anchetat de Parchetul European a doi diplomați care s-au aflat sau se află la vârful politicii externe europene reprezintă o lovitură pentru UE, iar criticii Comisiei Europene au început deja să ia în calcul o nouă moțiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, scriu Euractiv și Politico.

Fosta șefă a diplomației europene Federica Mogherini și Stefano Sannino, un înalt funcționar al Comisiei Europene, au fost eliberați marți seara, după ce au fost numiți suspecți într-o anchetă de fraudă care zguduie Bruxelles-ul, potrivit unei declarații a procurorilor europeni, citată de Euractiv.

Cei doi fuseseră reținuți mai devreme în cursul zilei, după o serie de percheziții efectuate de poliția belgiană la sediul serviciului diplomatic al UE din Bruxelles, la Colegiul Europei din Bruges și la reședințe private.

Procurorii europeni, din Parchetul condus de Laura Codruța Kovesi, suspectează că cei doi s-au înțeles în 2021 și 2022 să direcționeze un contract public pentru o nouă academie diplomatică a UE către Colegiul Europei, unde Mogherini este rectoră și conduce proiectul.

Citește și

Percheziții și suspiciuni de corupție la serviciul diplomatic al UE. Fosta șefă a diplomației UE Federica Mogherini, reținută de Parchetul condus de Kovesi

Academia este finanțată de brațul diplomatic al UE, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), pe care Mogherini l-a condus între 2014 și 2019 și unde Sannino a deținut o funcție de conducere atunci când s-a luat decizia privind sediul academiei.

Un alt membru al personalului de conducere al Colegiului Europei a fost, de asemenea, reținut.

„După ce au fost interogați de Poliția Judiciară Federală Belgiană, celor trei persoane li s-au comunicat oficial acuzațiile care le sunt aduse”, se arată într-o declarație a Parchetului European (EPPO).

Acuzațiile includ „fraudă și corupție în achiziții publice, conflict de interese și încălcarea secretului profesional”.

EPPO a declarat că suspecții au fost eliberați deoarece „nu reprezintă un risc de fugă”. Aceștia rămân prezumați nevinovați în timp ce ancheta continuă.

Mogherini și Sannino

Reținerile lui Mogherini și Sannino reprezintă un șoc, ținând cont de importanța celor doi diplomați italieni la vârful politicii externe europene.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), desfășoară deja o anchetă separată asupra lui Sannino, pe baza acuzațiilor că acesta și-ar fi folosit influența în cadrul SEAE pentru a direcționa posturi importante către persoane favorizate, potrivit unui înalt funcționar al UE și altor persoane familiarizate cu ancheta, citate de Euractiv.

Sannino a ocupat funcția de secretar general al SEAE între 2021 și 2023 – una dintre cele mai puternice funcții din administrația publică de la Bruxelles.

Legăturile lui Sannino cu Mogherini sunt vechi. El a fost ambasadorul Italiei la UE când ea a ocupat funcția de ministră de externe în 2014.

Ulterior, a devenit cel mai înalt funcționar public al succesorului ei la SEAE, subordonat spaniolului Josep Borrell, care a preluat funcția de diplomat șef al UE în 2019.

Deși urma să se pensioneze anul trecut, Sannino a fost numit în schimb la conducerea unei noi direcții generale care coordonează activitățile în Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Golful Persic.

OLAF nu a dat niciun indiciu că ar fi constatat nereguli, iar un purtător de cuvânt a refuzat să comenteze.

În cadrul Colegiului Europei, unde Mogherini ocupă funcția de rector din 2020, influența sa a fost atât politică, cât și personală.

Un absolvent al instituției a descris-o ca fiind „o zeiță” în cadrul acesteia, afirmând că ea a introdus o etică politică într-un mediu care fusese mult timp unul preponderent academic, scrie Euractiv. Mandatul său a fost reînnoit pentru încă un mandat de cinci ani în 2024.

Mogherini a atras atenția și pentru asocierile sale din trecut. Ea a apărut odată în consiliul onorific al unei fundații conduse de Pier Antonio Panzeri, o figură cheie în scandalul Qatargate și fost parlamentar din grupul său politic.

Ulterior, ea a declarat că nu era la curent cu presupusele fapte ilegale ale lui Panzeri și a demisionat din organizație odată ce acuzațiile au ieșit la iveală.

Profilul ei a crescut din nou în importanță în 2022, când Borrell a inaugurat academia diplomatică care se află în centrul anchetei actuale, găzduită de Colegiul Europei – o inițiativă pe care Mogherini a fost aleasă ulterior să o conducă.

Bugetul inițial al academiei pentru doi ani, de aproape 2 milioane de euro, a provenit din eforturile lui Borrell de a extinde formarea profesională a diplomaților UE.

UE nu și-a rezolvat problemele

Acuzațiile urmează altor scandaluri recente din UE: afacerea Qatargate și o anchetă anterioară privind eforturile de lobby ale Huawei, ambele implicând parlamentari europeni în funcție.

Cazul subliniază ceea ce criticii descriu ca fiind reticența UE de a-și controla propriile instituții.

După Qatargate, o propunere de înființare a unui organism de etică mai puternic al UE a câștigat pentru scurt timp avânt, înainte de a fi înăbușită în liniște – în principal de Partidul Popular European de centru-dreapta, scrie Euractiv.

Ancheta actuală lovește mai aproape de adevăratele centre de influență ale UE.

Scandalurile anterioare au vizat Parlamentul European, considerat a fi cea mai puțin puternică dintre instituțiile majore ale blocului.

De data aceasta, atenția se concentrează asupra Colegiului Europei – o prestigioasă școală care formează funcționari publici și diplomați europeni – și asupra SEAE, care supraveghează delegațiile UE din întreaga lume.

Von der Leyen, ținta unor noi critici

Ancheta riscă acum să implice UE în una dintre cele mai profunde crize interne, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este ținta atacurilor.

Criticii lui von der Leyen au început din nou să se organizeze pentru o a patra moțiune de cenzură, scrie Politico.

„Este în joc credibilitatea instituțiilor noastre”, a declarat Manon Aubry, copreședinta fracțiunii de stânga din Parlamentul European.

Dacă se vor dovedi adevărate, acuzațiile ar declanșa cel mai mare scandal care ar cuprinde Bruxelles-ul de la demisia în bloc a Comisiei Jacques Santer în 1999, pe fondul acuzațiilor de gestionare financiară defectuoasă.

Saga pare să inflameze și relațiile deja tensionate dintre von der Leyen și actuala șefă a SEAE, Înalta Reprezentantă a UE Kaja Kallas, au declarat patru oficiali ai UE pentru Politico.

Un oficial al UE i-a luat apărarea lui von der Leyen, dând vina în schimb pe SEAE, un serviciu autonom în temeiul tratatelor UE, care funcționează sub autoritatea Înaltei Reprezentante, Kallas, care este în același timp unul dintre cei 27 de comisari europeni.

Ancheta are loc într-un moment în care partidele eurosceptice profită de valul de nemulțumire al alegătorilor și în care UE exercită presiuni asupra țărilor în legătură cu propriile scandaluri de corupție.

„Este amuzant cum Bruxellesul ține lecții tuturor despre „statul de drept”, în timp ce propriile sale instituții seamănă mai mult cu un serial polițist decât cu o uniune funcțională”, a declarat Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al guvernului Ungariei, care s-a confruntat cu critici din partea UE, pe X.

Eurodeputatul român Gheorghe Piperea, membru al grupului Conservatorii și Reformiștii Europeni, care a inițiat o moțiune de cenzură eșuată împotriva lui von der Leyen în iulie, a declarat pentru Politico că ia în considerare posibilitatea de a iniția o nouă moțiune.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat și ea pentru presa de stat că oficialii UE „preferă să ignore propriile probleme, în timp ce țin constant prelegeri tuturor celorlalți”.