De ce are România cea mai slabă colectare a TVA din UE. Lecția dată de Bulgaria, campioana europeană la reducerea decalajului

România și Bulgaria au fost implicate în programe derulate de Banca Mondială pentru creșterea colectării TVA la buget. Cele două țări au avut însă parcursuri diferite. România a rămas la coada clasamentului, departe de orice stat UE, în timp ce Bulgaria a ajuns la mijlocul clasamentului. Principala diferență: România a renunțat la reformă, în 2019, prin decizia Guvernului Dăncilă. 

România are cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE (așa-numitul gap de TVA), 30,6%, conform ultimului raport al Comisiei Europene, valabil la nivelul anului 2022.

Deficitul de încasare de TVA este diferența între TVA care se poate colecta teoretic și ce se colectează efectiv. Pentru comparație, media europeană este de 6%. 

Pierderile României, de ordinul miliardelor de euro 

România ocupă ultima poziție în acest clasament de mai mulți ani. Un mic progres a fost înregistrat, în 2022 când a fost o reducere de 4,2 puncte procentuale față de 2021. Atunci, deficitul era de 36,7%. 

În termeni nominali, România a pierdut 8,47 miliarde de euro, clasându-se după Italia, Germania și Franța, arată raportul Comisiei, potrivit Euractiv.ro. Veniturile totale din TVA în România au fost de 19,2 miliarde euro.

La polul opus, Cipru (0,7%), Portugalia (1,3%) și Irlanda (1,7%) au cele mai mici deficite de TVA.

Bulgaria „a ajuns la un randament foarte bun”

Spre deosebire de România, Bulgaria a reușit, treptat, în ultimul deceniu să ajungă din coada clasamentului spre mijlocul său. Acum se situează pe locul 15 din 27, cu un deficit de 7,7%. În 2021, Bulgaria avea un deficit chiar și mai mic, de 4,9%.

„Bulgaria, care în anii 2000-2010 stătea chiar mai rău decât România la colectarea TVA a ajuns acum la un randament foarte bun al colectării TVA, reflectat de un gap de TVA de 4,9%, sub media Uniunii Europene”, arată o analiză realizată de Curs de Guvernare în 2023, în care scrie că România și-a sabotat programul de creștere a colectării TVA.

Guvernul Dăncilă a renunțat la reforma cu Banca Mondială

În România, în anul 2013 a fost inițiat procesul de reformă a administrației fiscale, tot în colaborare cu Banca Mondială, un pilon important fiind proiectul de modernizare similar celui din Bulgaria,  cu o finanțare de 70 milioane euro.

Obiectivele principale ale programului, cu termen de finalizare inițial anul 2019, ulterior extins pentru anul 2021, erau creșterea eficacității și eficienței colectării, îmbunătățirea conformării fiscale și reducerea poverii fiscale.

În iunie 2019, premierul Viorica Dăncilă și ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, au semnat oficial un amendament privind Acordul de împrumut pentru proiectul de modernizare a administrației fiscale. 

Prin acest amendament statul român a arătat că nu mai are nevoie de banii Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare, parte din grupul Băncii Mondiale. Practic, a renunțat la program. 

De ce a renunțat România la reformă?

„Nu a existat voință politică pentru creșterea colectării TVA. Sunt presiuni uriașe asupra decidenților din partea rețelelor de evazioniști, care proliferează în economia subterană. Sunt foarte mulți bani care le rămân în buzunare. Creșterea colectării ar însemna renunțarea la acești bani”, au declarat pentru HotNews surse relevante din zona mediului de afaceri.

Măsurile concrete luate de Bulgaria 

„Au făcut administrații fiscale regionale şi totul s-a mutat pe electronic, de la plăţi la registru“, explica economistul Ionuț Dumitru reforma Bulgariei, potrivit Ziarului Financiar.

De asemenea, digitalizarea este una dintre soluții.

Curs de Guvernare oferă exemplele a patru state din UE care au înregistrat progrese mari în privința combaterii evaziunii, în perioada 2013-2021, după digitalizarea administrațiilor fiscale:

• Letonia (reducere cu 18 puncte procentuale a decalajului de încasare al TVA)
• Ungaria (reducere cu 17,6 puncte procentuale a decalajului de încasare al TVA)
• Polonia (reducere cu 22 puncte procentuale a decalajului de încasare al TVA)
• Slovacia (reducere cu 22 puncte procentuale a decalajului de încasare al TVA)

O altă măsură eficientă pentru reducerea fraudelor fiscale este taxarea inversă, în care plata TVA se face de către ultima verigă din lanţul comercial. Mecanismul de taxare inversă este o măsură care transferă răspunderea pentru plata finală a TVA-ului la bugetul de stat de la vânzător la client.

„Taxarea inversă reprezintă o modalitate de simplificare a plății taxei pe valoare adaugată. Prin aceasta nu se efectuează nicio plată de TVA între furnizorul/prestatorul și beneficiarul unor livrări/prestări, acesta din urmă datorând, pentru operațiunile efectuate, taxa aferentă intrărilor și având posibilitatea, în principiu, să deducă respectiva taxă”, se arată într-un document al ANAF.