De ce digitalizarea poate fi o componentă cheie pentru redresarea economică a unei țări
Nu mai este un secret că digitalizarea trebuie să fie unul dintre obiectivele principale ale unei țări și una dintre componentele-cheie ale strategiei de redresare economică, după 2 ani și jumătate marcați de crize. Progresul procesului de digitalizare și diferiții indicatori ai performanței digitale ai țărilor membre UE sunt evaluate la nivel european de Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI) realizat de Comisia Europeană. Indicele DESI se concentrează pe cinci dimensiuni, una dintre acestea fiind gradul de integrare a tehnologiei digitale în afaceri.
România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2021 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI), publicat de Comisia Europeană. Unul dintre aspectele menționate în raport este că „Întreprinderile române nu profită pe deplin de tehnologiile digitale (schimbul electronic de informații, platformele de comunicare socială, volumele mari de date și cloud), cu excepția inteligenței artificiale. În ceea ce privește serviciile publice digitale, România se clasează pe ultimul loc în ceea ce privește indicatorii-cheie, cum ar fi serviciile publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, utilizatorii de servicii de e-guvernare și formulare precompletate”.
Semnătura electronică și cadrul legal european
Una dintre tehnologiile digitale care poate fi integrată cu ușurință în operațiunile de afaceri zilnice este semnătura electronică, cu atât mai mult cu cât utilizarea acesteia ca instrument ce potențează transformarea digitală este prevăzută în Planul de reziliență și redresarea economică a României care include măsuri care sunt legate integral sau parțial de competențele digitale sau de realizarea marilor proiecte guvernamentale de digitalizare și a căror punere în aplicare ar contribui la o creștere stabilă a performanței României în toate dimensiunile DESI.
Citește și:
- Cum se asigură validitatea pe termen lung a semnăturii electronice?
- Atestarea identității digitale. Acum și în blockchain
- Cine poate avea controlul computerului tău în cazul unor atacuri de tip „zero-day”
- Ești sigur că documentul semnat electronic este valid?
- Normalitatea a ajuns și în România: relația cu ANAF poate fi exclusiv virtuală
- Mașini inteligente, bariere și semafoare interconectate – iată viitorul!
Semnătura electronică este reglementată la nivelul UE de Regulamentul nr. 910/2014 (Regulamentul eIDAS). Spre deosebire de o directivă UE, care trebuie transpusă în fiecare țară printr-o lege, un Regulament, așadar și Regulamentul eIDAS se aplică direct tuturor statelor membre și nu este necesară transpunerea în legislația națională. Însă, fiecare țară trebuie să definească la nivel național câteva elemente:
- Organismele de supraveghere responsabile de monitorizarea prestatorilor de servicii de încredere și publicarea listelor sigure ce conțin prestatorii de servicii de încredere calificați;
- Modalitatea de identificare a persoanelor cărora li se emit certificate digitale calificate;
- Sancțiunile pentru încălcarea Regulamentului eIDAS.
Dar de este important eIDAS? Pentru crearea pieței unice europene și pentru că practic, eIDAS stabilește clar că semnătura electronică calificată este singura ce are efectul juridic al semnăturii olografe.
eIDAS își propune asigurarea unui cadru de interoperabilitate și condiții similare de prestare a serviciilor în toate statele membre UE. Cel mai utilizat serviciu este cel de emitere a certificatelor calificate pentru crearea de semnătură electronică calificată. Practic, eIDAS stabilește clar că semnătura electronică calificată este singura ce are efectul juridic al semnăturii olografe și implementează, prin intermediul listelor sigure, un mecanism centralizat prin care orice semnătură calificată poate fi validată automat.
Cum au procedat alte state europene pentru a încuraja utilizarea semnăturii electronice?
Indiferent de poziționarea lor în clasamentul DESI, o parte dintre țările europene au făcut pași importanți pentru a sprijini aplicarea regulamentului eIDAS și utilizarea semnăturii electronice.
Spre exemplu, Ministerul Economiei și Tranziției Digitale din Portugalia, țară care se găsește în jumătatea inferioară clasamentului DESI, a publicat în aprilie 2020 Planul de acțiuni pentru tranziția digitală. Unul dintre pilonii centrali ai planului este transformarea digitală a companiilor prin implementarea instrumentelor administrative de digitalizare, cum ar fi semnătura electronică.
În Portugalia sunt utilizate diferite tipuri de semnături, dar atunci când legea sau părțile semnatare stabilesc că semnătura electronică trebuie să aibă valoarea unei semnături olografe este necesară utilizarea unei semnături electronice calificate pentru a asigura valabilitatea documentului semnat.
Franța a pus în aplicare mai multe strategii pentru a accelera transformarea digitală, inclusiv furnizarea de instrumente și servicii digitale pentru întreprinderi și pentru alți membri ai societății. În Franța sunt utilizate toate semnăturile electronice menționate în regulamentul eIDAS, însă doar semnătura electronică calificată are valoare legală implicit recunoscută în justiție. Practic, dacă un utilizator alege să utilizeze o semnătură electronică avansată pentru a semna un document, dacă valabilitatea semnăturii este contestată, semnatarul va trebui să facă pași suplimentari pentru a-i demonstra valoarea legală, aceasta nefiind implicită ca în cazul semnăturii electronice calificate.
Spania – un exemplu de best practice în domeniul semnăturii electronice calificate
Spania a adoptat la finalul anului 2020 o lege care reglementează anumite aspecte ale serviciilor electronice de încredere.
Scopul acestei legi este adaptarea sistemului juridic spaniol la cadrul de reglementare al Uniunii Europene, evitând astfel existența unor lacune de reglementare care ar putea da naștere unor situații de incertitudine juridică în furnizarea de servicii de încredere electronice.
Așadar, funcția acestei legi este de a o completa în acele aspecte specifice pe care regulamentul nu le-a armonizat și a căror dezvoltare le prevede în legislațiile diferitelor state membre, ale căror dispoziții trebuie interpretate în conformitate cu acesta.
Cu privire la sarcina probei și demonstrarea validității unei semnături electronice, legea include o dispoziție clară: dacă s-a utilizat un serviciu de încredere calificat dintre cele prevăzute în Regulamentul eIDAS, însemnă că documentul îndeplinește caracteristica pusă în discuție și că serviciul de încredere a fost furnizat corect dacă a fost listat, la momentul relevant în acest scop, în lista de încredere a furnizorilor de servicii de încredere calificate.
Dacă documentul electronic este contestat, sarcina efectuării verificării va reveni celui ce contestă documentul. Dacă aceste verificări obțin un rezultat negativ, costurile, cheltuielile și drepturile pe care le are originea verificării vor fi suportate exclusiv de cel care a contestat documentul. Dacă, în opinia instanței, contestația ar fi fost nefondată, aceasta poate impune și o amendă de la 300 la 1200 de euro.
Pentru a încuraja utilizarea semnăturii electronice calificate, Spania a stimulat dezvoltarea acestei piețe, astfel încât în prezent Spania are cei mai mulți prestatori de servicii de încredere calificați – 43, ce oferă certificate calificate pentru semnătura electronică calificată, cea care este echivalată de regulamentul eIDAS cu semnătura olografă.
Pe locul 2 este Franța cu 27 de prestatori de servicii de încredere calificați, iar pe 3 este Italia cu 20 de prestatori de servicii de încredere calificați, în timp ce Portugalia are 7. România are 6 astfel de prestatori de servicii de încredere calificați, 5 furnizori privați și Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Regulamentul eIDAS este acum revizuit. Se pune accent tot mai mare pe folosirea serviciilor de încredere calificate, inclusiv utilizarea semnăturilor electronice calificate împreună cu portofelul european de identitate. În acest fel se asigură un nivel uniform de încredere și interoperabilitate a serviciilor la nivelul tuturor statelor membre UE.
Tările precum Spania, care intervin cât mai puțin prin legislația națională pentru a da interpretări noi ale Regulamentului și a crea servicii care să fie folosite în paralel cu serviciile calificate, și care iau măsuri eficiente de a crește adopția serviciilor de încredere definite de legislația europeană, au primele șanse pentru a se dezvolta în piața unică europeană.
Articol susținut de certSIGN