Din primele informații, drona înarmată cu o bombă nu a explodat, deoarece detonatorul era defect.
- Pe același aeroport, un avion DHL care ateriza a intrat în coliziune cu un obiect necunoscut, iar anchetatorii cercetează dacă a fost vorba de a doua dronă. Avionul a anulat decolarea, a luat altitudine și a aterizat la Hanovra.
- Semtex a fost explozibilul folosit în atentatul în care avionul Pan Am 103 s-a prăbușit deasupra localității Lockerbie din Scoția, în 1988.
Indiciile inițiale sugerează că drona, care a fost găsită miercuri în apropierea unor avioane ucrainene de marfă pe aeroportul german, provenea din Rusia.
Chiar dacă drona înarmată cu explozibil găsită miercuri pe aeroportul din Leipzig nu a explodat, faptul că a pătruns în perimetrul aeroportului, în apropierea unor avioane de marfă ucrainene, ridică îngrijorări evidente cu privire la securitatea aviației internaționale.
Pentru prima oară, tacticile Rusiei ajung atât de departe
Deși identitatea vinovaților rămâne necunoscută, probele inițiale indică în mod clar o operațiune orchestrat de Rusia. Este pentru prima dată când o dronă cu explozibili este găsită în Europa, la mare distanță de granița cu Ucraina, remarcă Dan Sabbagh, editorialistul The Guardian specializat pe domeniul apărării și securității.
Fotografiile publicate de ziarele germane arată un quadcopter, un model cunoscut din războiul din Ucraina, la care era atașat un pachet.
Dotată cu Semtex, explozibilul folosit la Lockerbie
Drona se afla la câțiva metri distanță de un avion de marfă ucrainean de tip Antonov, ușor de identificat după nuanțele de galben și albastru.
Poliția din landul german Saxonia a confirmat că drona „transporta un dispozitiv exploziv necunoscut”, descoperit de un angajat în „zona securizată de operațiuni de zbor pentru marfă”, situată lângă pista sudică a aeroportului.
Presa germană a relatat că bomba atașată era compusă din PETN și explozibil plastic Semtex – cel din urmă fiind muniția care a explodat în interiorul avionului Pan Am 103 deasupra localității scoțiene Lockerbie.
Și a doua dronă s-a ciocnit de un avion DHL
Un ziar local, Leipziger Volkszeitung, a relatat că poliția a descoperit până la 800 de grame de explozibil. Această cantitate ar fi „suficientă pentru a provoca daune considerabile” unui avion, potrivit lui Trevor Lawrence, expert în explozivi la Universitatea Cranfield, nu în ultimul rând deoarece „corpurile avioanelor sunt ridicol de subțiri, adesea fiind alcătuite doar din 3 mm de aluminiu”.
Nu s-a stabilit încă dacă explozibilul era Semtex, produs curent în Republica Cehă, sau provenea din altă țară. Însă orice tip de explozibil plastic este, de obicei, disponibil doar forțelor armate sau grupărilor teroriste bine organizate, nu și piloților amatori de drone imprudenți care se joacă cu ele.
Un al doilea obiect zburător neidentificat, care ar fi putut fi foarte bine o altă dronă, s-a ciocnit, de asemenea, cu un avion de marfă DHL la câteva sute de metri deasupra solului, în urma primului incident. Avionul de marfă a suferit doar daune minore.
Aeroport strategic
Aeroportul din Leipzig este un sit sensibil, baza europeană a avioanelor ucrainene Antonov, utilizate pentru transportul de marfă grea. Aeroportul este folosit și de NATO și de armata germană pentru transport, fiind totodată un nod DHL, iar prezența avioanelor ucrainene sugerează că poate fi și un punct de tranzit pentru aprovizionarea cu armament a Kievului.
NATO s-a limitat să declare că a luat cunoștință de incidentul de miercuri, deși este frapant faptul că alianța occidentală pare să nu fi reușit să împiedice dronele să pătrundă și să survoleze un aeroport strategic.
Nu este prima dată când aeroportul din Leipzig este implicat într-un incident periculos. O bombă incendiară, expediată prin DHL, a explodat la aeroport în iulie 2024, în timp ce o a doua a ajuns în Marea Britanie și a luat foc într-un depozit din Birmingham. Două colete similare au fost găsite și în Polonia.
Dronele apar tot mai des
O anchetă paneuropeană ulterioară a identificat 22 de suspecți în Lituania și Polonia, bănuiți că ar fi fost angajați ai serviciilor secrete ruse. Ancheta a evidențiat că autorii au fost recrutați și au primit instrucțiuni online, fiind adesea plătiți în criptomonede, cunoștințele lor despre întregul complot fiind aparent limitate.
Rusia a stat, de asemenea, în spatele unei serii de incursiuni cu drone în Europa în ultimul an, unele mai flagrante decât altele. Aproximativ 20 de drone rusești neînarmate, de tip Gebera, cu aripi delta, au pătruns în Polonia în septembrie anul trecut, declanșând o alertă majoră, iar locuitorii din două dintre provinciile din estul țării au fost îndemnați să se adăpostească în interior.
O analiză realizată luna trecută de think-tank-ul Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS) a concluzionat că Kremlinul se afla în spatele unei campanii concertate de supraveghere cu drone care viza baza aeriană americană de la RAF Lakenheath și alte obiective militare cheie din Franța, Belgia și Olanda.
Expert: Un dispozitiv înarmat e altceva decât „am văzut până acum”
În primul caz, avioanele NATO au întâmpinat dificultăți în doborârea dronelor care se apropiau, majoritatea acestora prăbușindu-se în cele din urmă sau rămânând fără energie și planând până la sol. În al doilea caz, forțele armate occidentale au avut dificultăți în a identifica vinovații, nereușind să captureze niciuna dintre drone sau să reacționeze prompt la eforturile de supraveghere.
Pe scurt, Rusia a reușit până acum să desfășoare alte operațiuni cu bombe incendiare, precum și campanii de hărțuire și supraveghere cu drone, beneficiind de o relativă impunitatem notează Sabbagh. Moscova face deja obiectul unei game largi de sancțiuni în urma invadării Ucrainei și este probabil să considere că Occidentul nu mai are cu ce altceva să pedepsească țara.
„O dronă care transportă o încărcătură cu un detonator care nu a funcționat reprezintă o situație diferită de ceea ce am văzut până acum”, a declarat Charlie Edwards, cercetător principal la think-tank-ul IISS, avertizând: „Este probabil, deși nu încă sigur, că aceasta a fost concepută să funcționeze, nu să fie găsită.”
