De ce e necesar CNP-ul la recensamant?

O buna parte a presei pare a se fi transformat peste noapte intr-o hoarda de mineri dezlantuiti care casapesc orice picior de statistician gasesc in cale. Minerii de care vorbesc eu aici nu au tarnacoape, doar niste maciuci sanatoase facute din vorbe taioase – cu care pocnesc zilnic peste ochi Institutul National de Statistica. Mai scoate Voineagu doua vorbe, pac niste breaking news-uri si crawl-uri peste ochi. Mai vine cineva cu o precizare, poc sunt intervievati isterici care isi dau foc in direct, in studio, cu privire la nedreptatea incredibila si cruda soarta de a-ti arata buletinul cand vine un amarat cu recensamantul. Ca si cum nu era suficient, mai vine si premierul cu capacul – amenintari cu destituirea la adresa aceluiasi nefericit.

E timpul sa amintesc niste probleme reale, pe care insa majoritatea romanilor nu le cunosc. In primul rand, de ani buni, in vesela patrie numita Romania, mortii consuma, de exemplu, medicamente compensate din banii dumneavoastra. Rapoarte peste rapoarte ale Casei de Sanatate au semnalat astfel de fraude in urma unor controale. Altfel spus,in realitate, sistemul de sanatate este fraudat sistematic prin introducerea de CNP-uri de pacienti morti. Coniventa doctorilor, a farmacistilor si a distribuitorilor de medicamente nu poate fi oprita in timp real de Casa de Sanatate, pentru ca aceasta nu are o evidenta in timp real cu starea populatiei . Aceasta evidenta si daca ar exista nu este usor manipulabila porning de la CNP. E bine sa ne amintim ca doar Ministerul de Interne prin Departamentul numit Evidenta populatiei are situatia la zi, iar informatia merge cu intarziere intre institutii, pentru ca nu exista o singura evidenta nationala ce poate fi accesata la comun.

In al doilea rand, exista in Romania de patru ori mai multi pensionari invalizi (892.000) decat in 1990 – in judetele “fanion” este de notorietate ca poti sa iti “rezolvi” o pensie cu 2-3.000 de euro plasati unui medic. Doar ca a-ti “rezolva” o pensie de invaliditate are legatura, in gandirea dragalasei noastre birocratii cu Ministerul Muncii, care nu are un protocol mereu bine stabilit cu Ministerul de Interne, care se ocupa de evidenta populatiei. Si intrucat nici Ministerul Muncii nu are o legatura in timp real nici cu Ministerul de Interne si nici cu Ministerul Finantelor, pensionarul nostru invalid poate aparea la Fisc sa isi plateasca impozitul pe gipanul pe care il conduce cu mult aplomb, precum si pe viloaie, ambele proprietate personala, fara ca cineva sa dea de cap acestei nepotriviri. Ce e mai grav, dupa ce plateste impozitul la Fisc, cu sistemul actual poate sa se reintoarca la Ministerul Muncii sa primeasca si alte feluri de ajutoare sociale, dupa care poate merge la primarie sa primeasca si ajutor de incalzire.

Singura formula prin care acest talmes-balmes poate fi pus cap la cap trece prin folosirea unor baze de date pe baza de CNP, altfel este imposibil. De aceea cand presedintele INS baguia la televizor ca “spuneti-mi dumnavoastra daca stiti o alta cale, ca eu nu o cunosc”. Omul incerca, cat de cat politicos, sa ii faca pe sturlubaticii care il atacau sa inteleaga situatia reala in care este pus. Evident, insa, nu veti gasi un oficial al satului roman care sa recunoasca grozaviile pomenite mai sus – ba chiar sa incerce sa calculeze milioanele de euro care se scurg anual din sistem prin simplul fapt ca statul nu are habar nici macar cati cetateni locuiesc in Romaina (se pare ca doar 18 milioane din esantionul prelucrat pana acum), daramite sa ajunga la performanta in care sa lege diversele servicii oferite cetatenilor intr-o baza de date comuna.

In al treilea rand, misiunea primordiala a unui recensamant este a ajuta dimensionarea politicilor statului si a o baza pe numarul efectiv al oamenilor. Spre exemplu, scaderea numarului populatiei presupune poate pierderea statului de oras pentru o asezare, poate presupune decizia de inchidere a unui spital care a scazut sub numarul de locuitori necesari pentru a fi deserviti. Intr-un exemplu la capatul opus, acelasi recensamant ar putea releva cati locuitori cu varste intre 0 si 2 ani se gasesc in anumite cartiere din Bucuresti, pentru a putea dimensiona corect ca numar si ca asezare crese, gradinite, sau poate chiar spitale de pediatrie. Recensamantul ar putea, de asemenea, releva situatia unor cetateni care nu exista in statisticile statului, mai ales in zona rurala saraca, pentru ca nu au buletin.

Ca atare, oamenii obisnuiti nu au de ce sa se teama dand CNP-ul celui care ii va bate la usa sa ii faca recenzia. Cei care se tem ca le va fi descoperita munca la negru, suprafata subdeclarata a unei proprietati, eventuale venituri neinregistata sau proprietati nejustificabile, e timpul sa le dam o veste buna. Statul, cand a conceput birocratic recensamantul nu s-a gandit sa tinteasca aceste informatii pentru a le putea verifica la Fisc. Legislatia permite si o reala dificultate in a transfera date detaliate unei alte institutii. Cu alte cuvinte, chiar daca informatia ca exista un numar de x persoane care declara urmatoarele lucruri in orasul y se va putea tranfera, nu se merge pana la nivelul de amanunt in care sa se atraga atentia autoritatilor ca Georgel este pensionar si primeste ajutoare dar locuieste intr-o viloaie si conduce un gipan. Nu s-a gandit nimeni sa faca pasul urmator logic, legarea CNP-ului si de Registrul Comertului, pentru a putea evita situatiile care se intampla mai nou in care firmele in faliment sunt “cumparate” de cetateni moldoveni de prin periferia unor orase mai mici, scapandu-se urma faptasilor care ii tepuiesc pe cei care le imprumuta bani, in firme.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro

De ce e necesar CNP-ul la recensamant?

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”