De ce este importantă decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în procesele deschise de instanțe din România privind modificările aduse de PSD legilor justiției
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat marți hotărârea în procesele reunite deschise de magistrații din România vizând cele mai importante modificări aduse de PSD-ALDE în justiție, care au scos în stradă zeci de mii de oameni. Capul de afiș al deciziei CJUE îl reprezintă caracterul obligatoriu al Deciziei de instituire a MCV, care a prefaţat şi condiţionat intrarea României în Uniunea Europeană, spune judecătorul Horațius Dumbravă, fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Tot acest așa-zis proces de reformă, prin modificările aduse celor trei legi ale justiției, a plasat România într-o zonă roșie, iar Comisia Europeană a sancționat țara noastră prin rapoartele MCV, GRECO şi Comisiei de la Veneția.
Judecătorul Horațius Dumbravă, fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a explicat pentru HotNews.ro de ce este importantă decizia de marți a CJUE.
El consideră că hotărârea are o dublă importanță – în primul rând, pentru România, dar și pentru întreg spațiul UE, pentru că este primul precedent jurisprudențial în ceea ce privește mecanismul statului de drept.
Ce spune judecătorul:
- „Fără doar şi poate, capul de afiş al deciziei CJEU îl reprezintă caracterul obligatoriu al Deciziei MCV 2006/928, care a prefaţat şi condiţionat intrarea României în UE. De altfel, Tratatul de aderare a României la UE este scos în evidenţă de către CJUE ca fiind un reper juridic esenţial în hotărârea dată. Aşadar, toţi cei care au criticat existenţa MCV ar trebui să ia în considerare serios această decizie de azi: MCV a fost şi este un mecanism care arată în ce măsură România s-a integrat în Uniunea Europeană, din punct de vedere al justiţiei şi luptei anticorupţie.
- Cu alte cuvinte, prin faptul că România a ratat obiectivele MCV, aşa cum ele au fost stabilite de Comisie prin decizia 2006/928, arată, de fapt, că țara noastrănu îndeplineşte criteriile politice de la Copenhaga din 1993 privind integrarea României în UE. Ceea ce reprezintă, fără îndoială, o piatră de moară pentru România, în contextul atât de greu încercat al valorii statului de drept pe care se bazează funcţionarea UE.
- Decizia arată în mod clar, fără dubiu, că în perioada 2017 – 2018 s-a încercat crearea unor pârghii de control în justiţie care sunt de natură să aducă atingere independeţei justiţiei, după cum se exprimă CJUE.
- Printre acestea:
- a. modul în care i-a fost prelungit mandatul inspectorului şef al Inspecției Judiciare și o „reorganizare” a Inspecţiei prin nu mai puţin de 5 ordonanţe de urgenţă – adică, o implicare nejustificată a puterii executive in justitie;
- b. Secţia specială pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, care a fost criticată de toate instituţiile europene ale UE şi ale Consiliiului Europei
- Decizia este esențială pentru întreg spațiul UE, pentru că este primul precedent jurisprudential în ceea ce privește mecanismul statului de drept instituit de Comisia Europeană în 2019 și pentru care primul pas a fost făcut de CE în septembrie 2020 prin rapoartele emise pentru fiecare stat membru.
- Decizia CJUE cu privire la mecanismul de coooperare și verificare instituit României la momentul aderării la Uniunea Europeană va constitui o ancoră solida la îndemâna Comisiei Europene, Parlamentului și Consiliului European, în sensul că pe baza acestei decizii de azi caracterul preventiv și disuasiv al mecanismului statului de drept va fi pus mult mai bine și mai solid în practică.
- Aceasta, în contextul în care în 16 decembrie 2020 a fost adoptat de către Parlamentul European și Consiliu Regulamentul privind regimul general de condiţionalitate a bugetului UE: adică, dacă se constată încălcări ale statului de drept în țările membre, institutiile UE pot restricționa sau restrânge accesul acestora la banii europeni.
- Pe scurt, România va trebui să-şi facă lecţiile pentru a beneficia pe deplin de fondurile UE: să refacă acea aşa-zisă reformă judiciară din 2017 – 2019, Parlamentul şi CSM fiind cheia acestui proces care trebuie pus în practică urgent, să întărească lupta anticorupţie prin acordarea de pârghii reale şi eficiente Ministerului Public pentru ca procurorii să aibă instrumente adecvate pentru a stopa fraudele şi infracţiunile de corupţie, inclusiv cele în legătură cu fondurile UE.
CITEȘTE ȘI:
INTERVIURILE HotNews.ro