De ce este mai bine să respiri pe nas decât pe gură
Respirația este un act necontrolat. Corpul o face automat, fără prea mult efort conștient. Dar este extrem de important să acorzi atenție modului în care respiri. Respirația pe nas este mult mai sănătoasă decât cea pe gură. În primul rând, este naturală, adică așa am fost creați; nasul este un organ înzestrat cu tot ce are nevoie pentru a încălzi și umezi aerului pe care îl respirăm. Respirația pe gură duce la gură uscată și respirație urât mirositoare. Cu toate acestea, respirația pe gură este unul dintre cele mai frecvente obiceiuri orale dăunătoare, atât la copii (11-56%), cât și la adulți (30-50%).
Respirația pe gură poate provoca tulburări de somn care afectează viața de zi cu zi. Netratată, poate schimba structura feței. Deși este influențată de genetică, malocluzia, spre exemplu, care se referă la o aliniere greșită a dinților care poate afecta mestecatul, poate să apară și în urma acestui obicei nesănătos de a respira pe gură pentru perioade lungi de timp.
Beneficii pentru sănătate când respirăm pe nas
Când vine vorba de beneficii pentru sănătate, respirația pe nas este mai bună decât respirația pe gură. Și există multe motive pentru care specialiștii în ORL și chiar pneumologii ne încurajează să respirăm pe nas.
– Când respiri pe nas, firele mici de păr numite cili filtrează polenul, sporii fungici, bacteriile, unele virusuri, chiar și insectele din aerul respirat. Gura nu oferă această protecție.
– Plămânii și gâtul funcționează mai bine cu aer umed. Nasul are structuri osoase numite cornete. Cornetele nazale inferioare prezintă în interior un os atașat peretelui lateral, pe toată lungimea fosei nazale, învelit într-o mucoasă intens vascularizată. Această mucoasă are rolul de a filtra, steriliza, umidifica și încălzi aerul inspirat care conține virusuri, bacterii, alergeni, praf, toxine, noxe.
– Gâtul și plămânii funcționează bine cu aer cald. Când inspiri pe nas, aerul se încălzește treptat până când se apropie de temperatura corpului (36 °C), făcându-l ușor de absorbit de țesuturi.
Ce probleme apar când respiri pe gură
O mulțime de probleme de sănătate apar din cauza respirației pe gură. Aerul uscat este vinovat, în primul rând, de acel disconfort pe care îl simți în gât.
-Inflamația amigdalelor și probleme dentare
„Respirația pe gură poate duce și la inflamația amigdalelor, scrâșnitul dinților (bruxism), probleme de articulare ale maxilarului, deteriorarea smalțului dinților (și, de aici, carii), malocluzie, parodontoză și multe altele”, spune dr. Albert Coombs, membru în Asociația Internațională de Implant Dentar, pentru HuffPost. Altfel spus, dacă respiri pe gură toată noaptea, pur și simplu anulezi o mare parte din beneficiile periajului de seară. Respirația pe gură poate duce la tulburări de somn, cum ar fi apneea în somn.
-Modificări ale formei feței, mușcăturii și a deglutiției
La copii, respirația pe gură poate provoca apneea obstructivă în somn, pe care specialiștii o leagă de dificultățile de învățare și de problemele de comportament. Copilul care respiră pe gură va suferi, în timp, modificări ale aspectului feței. Acesta prezintă, de regulă, o față alungită, ovală, pentru că, din cauza gurii care este mereu deschisă, porțiunea dintre bărbie și nas este supradimensionată. Bolta palatină (cerul gurii) se deplasează în sus, diminuând spațiul pentru dinți, ceea ce duce la încălecări ale dinților. Și limba își poate modifică poziția. Când stă cu gura deschisă, limba se va poziționa între incisivi, modificându-i copilului modul cum înghite, dar și mușcătura. Când nu poate respira pe nas, copilul se va grăbi să mestece pentru a-și elibera orificiul bucal pe unde respiră, înghițind mâncarea nemestecată și cu o mulțime de lichide care să-i faciliteze alunecarea bolului alimentar pe tractul digestiv.
-Probleme de comportament
Un studiu efectuat pe mai mult de 11.000 de copii urmăriți timp de peste șase ani a constatat că micuții care respiră pe gură în timpul somnului sunt predispuși la a dezvolta hiperactivitate și agresivitate, precum și simptome emoționale și dificultăți în relațiile cu ceilalți, potrivit cercetătorilor de la Colegiul de Medicină Albert Einstein al Universității Yeshiva. Studiul lor, cel mai mare și mai cuprinzător de acest gen, a fost publicat în revista Pediatrics. „Aceasta este cea mai puternică dovadă de până acum că sforăitul, respirația pe gură și apneea pot avea consecințe comportamentale și socio-emoționale grave pentru copii”, a declarat liderul studiului, dr. Karen Bonuck. „Părinții și pediatrii ar trebui să acorde o atenție mai mare respirației la copiii mici, poate încă din primul an de viață”, mai recomandă medicul.
Cauzele respirației pe gură
Respirația pe gură se întâmplă atunci când oamenii nu pot respira pe nas. Cauzele care pot afecta respirația nazală includ:
– polipi măriți: polipii sunt glande care arată ca niște bucăți mici de țesut situate deasupra cerului gurii și în spatele nasului. Aceștia protejează copiii mici de bacterii și viruși. Uneori, polipii sunt umflați sau infectați, blocând căile respiratorii ale copiilor. Polipii se micșorează, de obicei, pe măsură ce copiii cresc, astfel încât polipii măriți nu prea mai reprezintă o cauză a respirației pe gură la adulți;
– congestie nazală: dacă suferi de alergii, ești răcit sau ai sinuzită cronică, este posibil să ai un nas înfundat care te împiedică să respiri pe nas;
– deviație de sept: septul este cartilajul și osul care împarte interiorul nasului în două părți. Când septul se înclină într-o parte, poate bloca căile respiratorii, determinând respirația pe gură.
Cum descoperi cauza și cum se tratează
Dacă respiri în mod frecvent pe gură, ar trebui să îți faci un control pentru a descoperi cauza. Medicul va face un examen fizic: va verifica polipii, amigdalele și nasul. Vei fi întrebat și despre obiceiurile de somn. La adulți, cel mai adesea este vorba de o deviație de sept. Deviația de sept care implică probleme de respirație pe nas se rezolvă printr-o intervenție chirurgicală.
La copii, cele mai frecvente cauze ale respirației pe gură sunt polipii inflamați. Îndepărtarea acestora rezolvă și problema, însă doar medicul specialist ORL poate veni cu această soluție.
Sursa foto: Dreamstime.com