De ce Finlanda și Suedia nu sunt deja în NATO și alte întrebări înainte ca statele nordice să își anunțe oficial candidatura

Finlanda și Suedia sunt pe punctul de a adera la NATO, împinse de războiul condus de Rusia în Ucraina. În acest context, apar următoarele întrebări: de ce nu sunt Finlanda și Suedia deja în NATO, ce presupune apartenența la NATO, precum și de ce războiul din Ucraina a atras dorința celor două state nordice de a adera la alianța nord-atlantică.

Ce este NATO

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord este o alianță militară defensivă formată în 1949 de 12 țări, inclusiv SUA, Marea Britanie și Franța, pentru a contracara amenințarea expansiunii ruse sovietice postbelice în Europa.

Scopul tratatului era să-i descurajeze pe sovietici să atace democrațiile liberale care nu aveau putere militară.

Garanția sa comună de securitate se bazează pe articolul 5 din tratat, care prevede că un atac asupra unui stat membru este un atac asupra tuturor și obligă membrii să se apere reciproc în cazul unei agresiuni armate.

Islanda, de exemplu, nu are o armată permanentă.

De ce nu sunt Finlanda și Suedia deja în NATO

În timp ce alte țări nordice precum Norvegia, Danemarca și Islanda au fost membre de la înființarea alianței în 1952, Suedia și Finlanda nu s-au alăturat pactului din motive istorice și geopolitice.

Atât Finlanda, care și-a declarat independența față de Rusia în 1917 după revoluția bolșevică, cât și Suedia au adoptat poziții neutre de politică externă în timpul Războiului Rece, refuzând să se alinieze cu Uniunea Sovietică sau cu Statele Unite.

Pentru Finlanda, acest lucru s-a dovedit mai dificil, deoarece împărțea o graniță masivă cu o superputere autoritară. Pentru a menține pacea, finlandezii au adoptat un proces pe care unii l-au numit „finlandizare”, în care liderii au dat curs cererilor sovietice din când în când, scrie CNN.

Ele au aderat la Uniunea Europeană în 1995 și și-au aliniat treptat politicile de apărare cu Occidentul, evitând totodată aderarea la NATO.

Fiecare țară a avut motive diferite pentru a evita semnarea pactului NATO în tandem cu UE.

Pentru Finlanda, a fost mai mult geopolitic.

Preocupările Finlandei au fost în mare măsură practice: împarte o graniță de 1.300 km cu Rusia, și-a declarat independența în 1917 după mai mult de un secol sub conducerea Moscovei în perioada țaristă, iar armata sa a luptat de două ori împotriva forțelor sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial înainte de a ceda aproximativ 10% din teritoriul său.

„Finlanda a fost țara expusă, iar noi am fost țara protejată”, a spus fostul premier suedez Carl Bildt pentru CNN într-un interviu alături de fostul premier finlandez Alexander Stubb.

Deși este o națiune independentă, geografia Suediei o plasează în același „mediu strategic” ca pe vecina sa, a spus Bildt.

„Împărtășim ideea că o cooperare strânsă ne va aduce beneficii pentru ambele” state, a declarat actualul prim-ministru suedez, Magdalena Andersson, la o conferință de presă luna trecută, alături de omologul său finlandez, Sanna Marin.

Ambele state au considerat că aderarea la alianță ar reprezenta o provocare inutilă a Moscovei și, prin urmare, au urmat mult timp politici de neutralitate, apoi de nealiniere, pentru a evita antagonizarea unei puteri regionale majore.

Un acord de prietenie, cooperare și asistență reciprocă din 1948 cu Rusia a izolat militar Finlanda de Europa de Vest, deși destrămarea Uniunii Sovietice și aderarea la UE i-au permis de atunci să iasă din umbra Rusiei.

Opoziția Suediei față de aderarea la NATO a fost mai mult ideologică. Politica sa externă postbelică s-a concentrat pe dialogul multilateral și pe dezarmarea nucleară și s-a văzut de mult timp ca un mediator pe scena internațională, eliminând armata după încheierea războiului rece.

A reintrodus recrutarea și a sporit cheltuielile pentru apărare de când Rusia a anexat Crimeea în 2014, dar mulți din politica de stânga suedeză rămân suspicioși față de agenda NATO condusă de SUA și susțin că apartenența la NATO nu va face decât să crească tensiunile regionale, potrivit The Guardian.

Ce ar însemna pentru Finalnda și Suedia aderarea la NATO

Fostul premierul suedez Carl Bildt a spus că nu vede să se construiască noi baze militare mari în niciuna dintre țări, dacă ar adera la NATO. El a spus că aderarea la alianță ar însemna probabil mai multă pregătire și planificare militară comună între Finlanda, Suedia și cei 30 de membri actuali ai NATO. Forțele suedeze și finlandeze ar putea participa și la alte operațiuni NATO de pe tot globul, cum ar fi cele din statele baltice, unde mai multe baze au trupe multinaționale.

„Vor fi pregătiri pentru situații neprevăzute, ca parte a descurajării oricăror aventuri la care s-ar putea gândi rușii”, a spus Bildt. „Schimbarea reală va fi destul de limitată”.

Finlanda îndeplinește deja ținta NATO de cheltuieli pentru apărare de 2% din PIB, în timp ce Suedia este pe cale de a face același lucru.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că Finlanda și Suedia ar fi primite „cu brațele deschise” dacă vor aplica și că procesul de aderare va fi rapid, deși ratificarea oficială de către toți membrii alianței ar putea dura câteva luni.

Din punct de vedere militar, adăugarea forțelor armate ale Finlandei și Suediei ar reprezenta un impuls major pentru activele NATO în nordul Europei, umplând o gaură în apărarea alianței prin dublarea lungimii graniței cu Rusia și îmbunătățirea securității și stabilității în regiunea baltică.

De ce războiul din Ucraina a schimbat poziția celor două țări și acum vor aderarea la NATO

Invazia Ucrainei de către Rusia a fost ultima picătură care a împins Suedia și Finlanda către calea NATO.

Dacă Kremlinul a fost dispus să invadeze Ucraina, o țară cu 44 de milioane de oameni și o forță armată de 200.000 de soldați activi, ce l-ar împiedica pe Putin să invadeze țări mai mici precum Finlanda și Suedia?

„Totul s-a schimbat când Rusia a invadat Ucraina”, a spus Sanna Marin în aprilie. „Gândirea oamenilor din Finlanda, de asemenea, din Suedia s-a schimbat și s-a schimbat foarte dramatic”.

De la invazia rusă a Ucrainei în februarie, sprijinul public pentru aderarea la NATO în Finlanda a crescut de la aproximativ 30% la aproape 80% în unele sondaje. Majoritatea suedezilor aprobă, de asemenea, ca țara lor să se alăture alianței, potrivit sondajelor de opinie de acolo.

„Aderarea noastră la NATO a fost decisă pe 24 februarie, la ora 5 dimineața, când Putin și Rusia au atacat Ucraina”, a spus Stubb. „Finlanda și Suedia nu s-ar fi alăturat fără acest atac”.

Oficialii din Suedia și Finlanda și-au exprimat, de asemenea, frustrarea că, în perioada premergătoare războiului din Ucraina, Rusia a încercat să ceară garanții de securitate de la NATO ca alianța să înceteze extinderea spre est. O astfel de concesiune, însă, i-ar fi dat efectiv Rusiei puterea de a dicta politicile externe ale vecinilor săi, luându-le capacitatea de a-și alege propriii aliați și parteneri.

Rusia, a declarat ministrul suedez al Apărării Peter Hultqvist pentru CNN, dorește „o influență reală în alegerile de securitate din Europa”.

„Ei vor o influență asupra țărilor din vecinătate. Și acest lucru este total inacceptabil pentru Suedia”.

Ce urmează pentru Finlanda și Suedia?

Președintele, prim-ministrul și miniștrii seniori ai cabinetului Finlandei se vor întâlni duminică pentru a lua o decizie oficială cu privire la depunerea unei cereri. Asta, după ce Sauli Niinisto și premierul Sanna Marin au spus că țara trebuie solicite aderarea la alianța militară NATO „fără întârziere”

O decizie pozitivă va fi apoi prezentată parlamentului pentru aprobare la începutul săptămânii viitoare.

Social-democrații guvernului din Suedia au fost împărțiți în această chestiune și sunt în plină consultare internă, urmând a fi luată o decizie tot duminică. Partidul este așteptat să susțină calitatea de membru.

Presa suedeză a anunțat că o decizie finală a guvernului va fi luată luni, iar o cerere oficială de aderare va fi depusă la scurt timp după aceea. Mulți analiști cred că cele două țări vor aplica simultan.

Cum a reacționat Rusia?

Rusia a criticat decizia. Ministerul său de Externe a declarat că Finlanda a adoptat o „schimbare radicală” în politica externă care va forța Rusia să ia „măsuri de retorsiune, atât de natură militaro-tehnică, cât și de altă natură”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că „extinderea NATO nu face lumea mai stabilă și mai sigură”. El a adăugat că reacția Rusiei va depinde „de cât de departe și de cât de aproape de granițele noastre se va deplasa infrastructura militară”.

Surse: CNN și The Guardian.

Citește și:

Rusia a oprit furnizarea de energie electrică către Finlanda

–-

• Urmărește ultimele evoluții din a 80-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO