De ce lupta presedintele Colegiului Medicilor impotriva drepturilor pacientilor? Un posibil raspuns

Președintele Colegiului Medicilor luptă din răsputeri, deja de ceva vreme, împotriva dreptului pacienților de a spune dacă sunt sau nu sunt mulțumiți de asistența medicală pe care au primit-o. Există multe alte lupte utile în sistemul medical care ar putea fi duse de domnul Gh. Borcean, președintele instituției oficiale care-i reprezintă pe medici (că vor sau nu vor ei, e oricum obligatoriu). Dar nu, domnia sa a decis că aceasta este lupta cea mai importantă de purtat: a trimis scrisori deschise, a trimis scrisori închise, acum a dat în judecată Ministerul Sănătății. De ce investește președintele Colegiului Medicilor atât de multă energie în asta?

Povestea pe scurt. Satisfacția pacienților față de calitatea serviciilor medicale primite este un indicator important folosit în toate (accentuez: toate!) țările civilizate care măsoară performanța spitalelor lor. Să nu credeți că aceste țări au devenit interesate de satisfacția pacienților așa, din senin, de amorul transparenței. Nu poți îmbunătăți ceva dacă nu știi cât de bine funcționează și, ca să știi asta, trebuie să poți măsura ceea ce se face în acel spital. Aici trebuie introdusă o nuanță importantă la care voi reveni mai încolo: acest indicator, satisfacția pacienților, nu este singurul indicator folosit în măsurarea performanței reale a spitalelor, dar este unul important printre numeroșii indicatori folosiți.

Și mai e ceva foarte important: efectul Hawthorne. S-a observat că, dacă se măsoară calitatea unei activități și cei care prestează acea activitate știu asta, atunci calitatea acelei activități va crește. Când te știi observat, pur și simplu încerci să-ți faci treaba mai bine. Existența acestui fenomen, studiat pe larg de sociologi, este folosită deja cu succes în managementul mai multor spitale mari din Anglia până în India.

În România însă, în vara anului trecut, la Ministerul Sănătății a sosit o scrisoare de la Colegiul Medicilor care a surprins pe mulți. Colegiul Medicilor, sub semnătura dr. Gheorghe Borcean, președintele instituției, protesta împotriva mecanismului prin care pacienților români li se solicită părerea referitor la asistența medicală primită în spitalul din care tocmai s-au externat. E vorba de 9 întrebări, care se transmit gratuit prin sms și la care pacientul poate răspunde în condiții de confidențialitate. Adică medicul sau asistentul medical nu pot afla ce a răspuns pacientul.

Acest mecanism funcționa de câțiva ani, dar pe hârtie și defectuos: chestionarele anterioare se completau de multe ori de față cu asistentul medical, erau stufoase și introduse în calculator tot de către angajații spitalului care era evaluat. S-a ajuns la grade ceaușiste de satisfacție față de spitale: 97,5%. Prin urmare, s-a adoptat această metodă automizată mai simplă, mai elegantă și, cel mai important, confidențială.

De ce este domnul dr. Borcean împotriva ei? A oferit câteva motive într-un interviu acordat lui Cătălin Tolontan. Niciunul, dar nici măcar unul, nu stă în picioare. Iată-le:

• Este chestionat doar pacientul care se externează din spitalele publice, nu și din cele private.

Din nefericire statul român nu poate impune spitalelor private folosirea acestui mecanism pentru că nu le are în subordine. Dar cu timpul, prin presiune publică, se poate obține și asta.

• Formularea întrebărilor e „ostilă cadrelor medicale”.

Nici vorbă. Pacientul este întrebat cât se poate de simplu “Cât de mulțumit este de activitatea și implicarea medicului/asistentelor medicale“. De altfel, din răspunsurile primite până acum, satisfacția față de medici/asistente medicale este clar superioară celei referitoare la curățenia din spitale sau la serviciile generale oferite. Deci nici vorbă de ostilitate.

• Nu există întrebare dacă pacienții trebuie să achiziționeze medicamente din banii lor.

Există. Este întrebarea numărul 4 din chestionar: “A fost nevoie să cumperi medicamente sau alte materiale sanitare?” Domnul dr. Borcean pur și simplu dezinformează sau nu cunoaște cum trebuie speța pe care o contestă inclusiv în instanță.

• Cui servește întrebarea referitoare la mită?

Nouă tuturor! În primul rând pacienților recunoscători care chiar doresc să ofere medicilor un cadou/recompensă. Acești pacienți nu vor răspunde niciodată „Da” la această întrebare. Practic acesta este primul instrument prin care se poate face diferența dintre mită și recunoștință. Apoi folosește tuturor pacienților și copiilor sau părinților de pacienți, cărora li se condiționează actul medical. S-o spunem fără ezitare: condiționarea actului medical e criminală.

Servește și tuturor medicilor onești care s-au săturat să-și completeze veniturile din plicuri strecurate în buzunare și vor să trăiască demn din salarii decente. În 2016, în timpul grevei medicilor rezidenți din Anglia, am văzut în vitrinele magazinelor afișe prin care locuitorii își exprimau susținerea pentru ca medicii să primească salarii mai mari. La noi, oamenii s-au obișnuit să spună: „eh, să nu se plângă că oricum primesc plicuri”. Acest mecanism poate avea un efect psihologic benefic asupra schimbării percepției fiecăruia dintre noi asupra acestui fenomen.

Cui nu folosește această întrebare? Acelei minorități din lumea medicală care cere ilegal sute și mii de euro pentru a efectua o operație. Da, acelora nu le servește în niciun fel acest chestionar.

• Confidențialitatea medic-pacient este afectată.

Nici vorbă. Cum am spus mai sus, datele sunt complet anonimizate și este alegerea 100% a pacientului dacă răspunde și cum răspunde.

Domnul dr. Borcean vorbește și despre atmosfera creată de media care ar întărâta pacienții împotriva medicilor. Să spunem că dr. Borcean are dreptate, deși personal cred că pacienții sunt mai inteligenți decât crede președintele Colegiului Medicilor și nu sunt atât de ușor manipulabili atunci când este vorba de relația directă cu medicul lor. Recunoștința față de cel care te-a vindecat e o formă puternică de energie. Însă acest chestionar introduce în peisaj un instrument independent de relatările mediatice, instrument prin care pacienții își pot exprima mulțumirea față de medicul lor. Lucru deja vizibil în rezultatele preliminare obținute, unde satisfacția față de medici variază între 75% și 80%, o cifră mult mai realistă și de încredere decât numărul ceaușist de mai sus.

Spuneam că măsurarea satisfacției pacienților este doar unul din indicatorii prin care se măsoară performanța reală a unui spital. Există deja un întreg domeniu, plin de subtilitățile și capcanele lui, prin care sunt aleși sau construiți indicatori medicali obiectivi folosiți cu acest scop. De altfel, în toate țările care au sisteme solide și credibile de măsurare a performanței medicale, rezultatele pozitive în rata de vindecare a pacienților nu întârzie să apară.

În Anglia, rezultatele chirurgiei cardiovasculare sunt publicate online pentru fiecare chirurg și sunt măsurate comparativ cu un standard (benchmark) considerat de calitate (aici www.scts.org) și însoțite de explicații clare pentru ca pacienții să poată interpreta corect datele. Este un sistem unde transparența nu este un bau-bau, ci este folosită pentru îmbunătățirea sistemului medical. M-aș fi bucurat să văd cum Colegiul Medicilor trimite scrisori în care să propună astfel de sisteme solide și credibile și pentru România.

Din păcate, președintele Colegiului Medicilor va merge chiar în instanță pentru a contesta acest mecanism de măsurare transparentă a satisfacției pacienților. Fie domnia sa nu cunoaște toate argumentele și datele de mai sus, fie le cunoaște, dar se pretează la dezinformări. Ambele variante sunt proaste, vorbim totuși despre un medic care ocupă o funcție foarte vizibilă. Sper totuși că dr. Borcean este neștiutor: asta se poate rezolva prin învățare. Dacă cea de-a doua variantă este reală, mă tem că pentru asta nu mai există vindecare.