De ce m-am hotărât să plec la studii în străinătate

​Anual, peste 6.000 de elevi și studenți români pleacă la studii în străinătate, la mii de kilometri depărtare de locurile natale și, de multe ori, departe de familie. Motivele sunt diverse, fiind legate în principal de calitatea proastă a educației din România, lipsa posibilităților de angajare, dorința de experiențe noi sau dorința de a se stabili în afara țării. În același timp, există însă și teama că nu se vor descurca la studii, că nu se vor adapta în noua țară sau că nu sunt pregătiți să facă acest pas important.

Nu e de mirare că decizia de a deveni student internațional nu este una ușoară, însă pentru cei care aleg să plece, avantajele sunt mai multe și mai însemnate decât dezavantajele. Am stat de vorbă cu zeci de studenți români consiliați de Edmundo pentru a afla de ce au ales să plece, care sunt greutățile vieții din străinătate și ce apreciază cel mai mult la facultățile din afară.

Cum m-a schimbat plecarea la studii în străinătate

Întrebați cum văd viața de student internațional la 6 luni după ce au ales să plece, tinerii români spun că sunt mulțumiți de alegerea făcută, majoritatea reușind să se integreze ușor în țara adoptivă. Veronica Gaiduc, studentă la Finanțe Internaționale și Contabilitate la Coventry University din Marea Britanie vede primul an ca o experiență pozitivă, deși era neîncrezătoare la început:

„Sinceră să fiu, nu am crezut că am să pot să ajung vreodată unde sunt acum. Nu am avut încrederea necesară, însă acum apreciez că am luat această decizie. Primul meu an de studii este plin de încercări frumoase, pe care le voi duce la bun sfârșit prin muncă, efort și voință”.

În majoritatea cazurilor, tinerii plecați dau astfel un „test de maturitate”, aflându-se în situația în care trebuie să se descurce singuri pentru prima dată, fără a avea familia sau prietenii apropiați alături. Acesta a fost și cazul Iulianei Niculescu, studentă la Inginerie la University of Sussex din Marea Britanie:

„M-am trezit pentru prima oară în viața mea independentă, în care mi-am găsit un job, mi-am creat o rutină și simt că în sfârșit am un scop bine definit. Primele 2 săptămâni au fost foarte grele, până m-am obișnuit cu vorbitul în engleză sau prepararea propriei mele mâncări. Acum este cum nu se poate mai bine!”

Experiența de student internațional este provocatoare, însă tinerii sunt primiți călduros, fiind înconjurați de cursanți din alte țări. Alexandra Pană, studentă la Știință Cognitivă și Inteligență Artificială la Tilburg University din Olanda este încântată de diversitatea culturală:

„Mă bucur foarte mult că am reușit să ajung într-o țară nouă, care m-a primit cu brațele deschise. Am reușit să-mi fac prieteni de pe toate continentele și să învăț tot felul de lucruri interesante despre culturile lor”.

Proces de învățare centrat pe student și profesori prietenoși

Studiul în străinătate cuprinde între 10 și 30 de ore de cursuri pe săptămână, menite să ofere o bază de pornire pentru studiul individual, concretizat apoi în proiecte de grup, eseuri individuale și cercetare suplimentară la bibliotecă. Este astfel încurajat ca fiecare student să se dezvolte singur, în funcție de materiile de care este cel mai interesat.

Cristina Ioniță, studentă la Managementul Turismului la Anglia Ruskin University din Marea Britanie spune că „la facultate nu există alb sau negru, totul e în nuanțe de gri”, referindu-se la discuțiile de la cursuri. Profesorii facilitează analiza și dezbaterea informațiilor prezentate, oferind un cadru pentru gândirea critică. Pentru a suplimenta cunoștințele de la cursuri, bibliotecile universităților internaționale sunt deschise 24 de ore pe zi și oferă acces la o gamă variată de cărți și studii.

Românii sunt mulțumiți și de deschiderea profesorilor și disponibilitatea lor de răspunde la întrebări chiar și în afara cursurilor. Aceștia sunt disponibili frecvent pentru a lămuri anumite aspecte de la cursuri, având birouri unde pot fi vizitați fără programare. Mai mult, ei fac disponibile adresele lor de email pentru a fi contactați de către cursanți, la care răspund rapid.

Dotări moderne pentru cursuri corelate cu mediul de business

O parte semnificativă din investițiile făcute de universitățile internaționale merge către dotările acestora, astfel încât studenții să fie pregătiți pentru cariera pe care o vor urma după facultate. Bianca Chetan studiază Producție de Film și Televiziune la University of Hertfordshire în Marea Britanie și spune despre profesorii săi că:

„Sunt profesioniști experimentați, care lucrează cu companii de film și de editare și la posturi de TV. Avem calculatoare performante pe care lucrează studenții și acces la aparatură foarte performantă pentru filmare și studio pentru emisiuni”.

Pentru a se asigura că sunt permanent în legătură cu nevoile curente ale mediului de business, universitățile facilitează vizitele studenților la companii private. Bogdan Hobjila, student la Business Internațional la HZ University of Applied Sciences din Olanda, menționează că:

„Am fost plăcut surprins să văd că materiile profilului meu sunt predate într-un mod foarte practic, implicând vizite și contact cu diferite companii din Olanda.”

O experiență similară a avut și Victoria Neacșu, studentă la Computer Science la Anglia Ruskin University din Marea Britanie:

„Facultatea oferă foarte multe evenimente de recrutare, în colaborare cu niște companii care chiar fac lucruri faine. Acestea caută nu doar profesioniști, cât și studenți dornici să fie instruiți. Există programe de work experience (4 săptămâni), internshipuri pe timp de vară dar și opțiunea unui Placement year, în care lucrezi timp de 1 an pentru o companie, urmând ca apoi să te întorci la studii pentru finalizarea ultimului an.”

În esență, tinerii ce aleg să plece la studii în străinătate o fac pentru că își doresc ceva mai bun de la viață, vor să învețe și să se dezvolte profesional și simt că România le limitează aceste oportunități. Deși nu le este ușor departe de casă și de multe ori și de cei dragi, studenții români în străinătate nu regretă deloc alegerea făcută. Până când România nu va reuși să le ofere acestor tineri un mediu educațional competitiv și de calitate, vom pierde anual mii de tineri valoroși ce vor alege să studieze în străinătate.