De ce nu poate fi rezolvată problema traficului în București / Capitala cu unii dintre cei mai înghesuiţi locuitori

Știați că Bucureștiul este una dintre cele mai aglomerate capitale din Europa, ca densitate? Indiferent de metodologia de calcul folosită de biroul de statistică Eurostat, Bucureștiul se clasează printre primele locuri. Adică, în Bucureşti, oamenii trăiesc foarte înghesuiţi comparativ cu locuitorii din alte capitale. În lipsa unei dezvoltări metropolitane inteligente, această densitate foarte mare se resimte puternic asupra mobilităţii în Bucureşti.

Cătălin Drulă, care doreşte să fie candidat pentru Primăria Capitalei, a vorbit, într-un interviu pentru HotNews, despre nevoia de ordine în trafic. Tot el spune, pe Facebook, că „orașul este blocat. Din nou” şi că „va deveni și mai aglomerat odată cu revenirea studenților”, motiv pentru care este necesar „un plan care să reducă timpii de deplasare”. 

La fel ca mulţi alţi politicieni dinaintea sa, care au candidat sau au fost primari în Bucureşti, la Primăria Generală sau una de sector, Drulă vorbeşte despre diversificarea mijloacelor de transport pentru reducerea traficului, fără a analiza problema în ansamblul său.

Bucureşti, pe locul 2 la densitatea populației în Europa

La densitatea populației pe regiuni metropolitane, Bucureștiul este pe locul 2, după Oslo. O regiune metropolitană include suburbiile și zonele învecinate care au legături funcţionale puternice cu oraşul. De exemplu, Bucureşti plus comuna Berceni sau Tunari, de unde locuitorii fac naveta, zilnic, pentru a veni la muncă sau la şcoală. 

Densitatea populației în zona metropolitană este mult mai mică decât cea calculată pentru oraşul în sine, unde se află cartiere tip dormitor, cu aglomerări de blocuri, pe spaţii restrânse, precum Colentina sau Berceni.

Pentru regiunea metropolitană Bucureşti, cifrele Eurostat arată circa 1.300 locuitori/km², după Oslo, cu aproximativ 1.700 locuitori/km². Cea mai aerisită regiune este zona capitalei Vilnius, cu 90 locuitori/km². Undeva pe la mijlocul clasamentului este regiunea Viena, cu 349 locuitori.

La densitatea populației pe NUTS 3  (Nomenclatura Unităţilor Teritoriale pentru Statistică), adică municipiul în sine, se situează pe locul al treilea sau al patrulea (diferă de la an la an), după Paris, Atena şi aproape la egalitate cu Regiunea Capitalei Bruxelles. Pe această metodologie este calculată densitatea populaţiei strict dintr-o unitate administrativă. 

În acest clasament, Parisul este pe primul loc cu circa 20.000 locuitori/km², urmat de Atena, cu circa 11.000 locuitori/km², Regiunea Capitalei Bruxelles, cu 7.700 locuitori/km², şi Bucureşti, cu 7.400 locuitori/km². 

Datele au fost actualizate de Eurostat în 2024.

În cazul Bucureştiului, ambele metodologii sunt important de analizat. Locuitorii din zonele învecinate vin la muncă sau la şcoală într-un oraş deja extrem de aglomerat.

Infrastructura subdimenstionată, marea vulnerabilitate

Dar ştiţi care este marea diferență între București și celelalte capitale aglomerate din aceste topuri? Infrastructura. De exemplu, Regiunea Bruxelles este înconjurată de autostrăzi, din centrul orașului poți ajunge pe una dintre ele foarte rapid, folosind rețeaua de tuneluri. Ca să vă dați seama de dimensiune, unul dintre aceste tuneluri (tunelul Annie Cordy) are 2,5 km. Da, 2,5 km pe sub acea aglomerare urbană. 

În Bucureşti, Primăria Capitalei Generale s-a chinuit, alături de Primăria Sectorului 2, să construiască pasajul Doamna Ghica, de 216 metri, timp de patru ani. 

Pe această infrastructură slab dezvoltată se înghesuie să circule atât locuitorii din Bucureşti, cât şi cei din zonele limitrofe.

Aşa a ajuns ca, în Bucureşti, o persoană să piardă peste 12 zile de lucru anual din cauza aglomeraţiei din trafic, după cum arată Indexul de Trafic 2025, citat de Ziarul Financiar.

Bucureștiul se află pe locul 8 la nivel mondial și pe locul 4 în Europa în ceea ce privește aglomerația traficului auto, arată clasamentul TomTom.

Construcţii cu mii de apartamente în zone deja blocate 

În ciuda acestui trafic infernal, de-a lungul acestei infrastructuri insuficiente, în zone deja sufocate și hiper-populate, apar noi ansambluri rezidenţiale. 

În ultimii cinci ani, au fost construite în Bucureşti aproximativ 63.000 de locuinţe, cu o pondere de 20% în totalul livrat la nivel naţional, arată o analiză Imobiliare.ro, citat de Ziarul Financiar. Adică, una din cinci noi locuinţe din România este în Bucureşti. 

Unde se construiesc multe dintre ele? În zone în care infrastructura existentă deja nu mai face faţă traficului. De exemplu, în zona Obor se construieşte „cel mai mare complex rezidențial din mijlocul Bucureștiului”, cu peste 2.000 de apartamente, potrivit B365. Deja zona este extrem de aglomerată, staţia de metrou Obor a devenit deja neîncăpătoare la orele de vârf, tramvaiele preiau cu greu fluxul de călători, iar traficul de maşini se blochează în fiecare dimineaţă.  

Nu departe de Obor, pe malul lacului Plumbuita, se mai construieşte un ansamblu rezidenţial cu 2.000 de apartamente. Acesta va avea ieşire la o stradă îngustă, care este deja blocată zilnic din cauza traficului. Este o unică străduţă care va prelua mii de oameni.

Lipsa unor noi şcoli agravează situaţia

În tot acest haos urbanistic lipsesc noi şcoli publice. În ultimii 30 de ani, au apărut multe noi apartamente, însă nu şi şcoli în apropiere, care să preia copiii rezidenţilor. Multe ansambluri rezidenţiale au apărut în afara Bucureștiului, însă în acele zone nu există şcoli sau sunt prea puţine şi prea mici. În plus, legăturile dintre aceste ansambluri rezidenţiale şi Bucureşti, cu mijloace de transport public, sunt reduse, maşina personală fiind unica soluţie în unele cazuri.

Astfel, locuitorii dintr-o comună limitrofă, proaspăt locatari ai unui apartament dintr-un amplu ansamblu rezidenţial, își pun copiii în maşină, dimineaţa, şi îi duc la o şcoală sau grădiniţă din Bucureşti. 

Mulţi dintre elevii unei şcoli bucureştene, chiar şi ai unei şcoli de cartier, sunt veniți din noile ansambluri rezidențiale construite în comunele limitrofe Bucureștiului.

Acest haos urbanistic va persista câtă vreme nu există colaborare eficientă între primarii Bucureștiului şi cei din zonele limitrofe, câtă vreme ridicarea de noi locuinţe nu este condiţionată de construirea unor unităţi de învățământ şi câtă vreme vor apărea noi ansambluri rezidenţiale, cu multe etaje, în zone cu infrastructură subdimensionată.