De ce nu se poate organiza un marș Pride în „Bible Belt-ul românesc”. Cazul de la Oradea

În ciuda susținerii de la Comisia Europeană, marșul Pride din Oradea nu a primit autorizație nici în acest an din partea primăriei din localitate. Organizatorii acuză instituția de „homofobie”, în timp ce reprezentanții primăriei invocă sesizările „a mii de cetățeni” din oraș care s-au opus evenimentului organizat de comunitatea LGBTQ. În spatele acestui refuz se află însă competiția religioasă dintre cultele importante din Bihor, un județ care face parte din așa-numitul „Bible Belt românesc”, spune un profesor de sociologie de la Universitatea din Oradea. 

• „Competiția religioasă produce militantism”, explică sociologul Adrian Hatos.
• Pentru prima dată de când respinge organizarea marșului Pride, primăria din Oradea a invocat „bunele moravuri”.
• „Expresia este foarte interpretabilă”, spune experta în relația cu autoritățile locale Oana Preda.

Evenimentele Pride, obișnuite în Europa, se organizează de ani buni și în orașe mari din România, precum București, Cluj sau Timișoara. În Oradea, însă s-au lovit în ultimii ani de opoziția autorităților locale. Iulian Dițiu, reprezentatul Asociației ARK, organizatorul marșului Pride, spune că din 2024 tot încearcă să organizeze un astfel de eveniment, dar este refuzat în mod constant, din motive nejustificate.  

Dițiu povestește că în 2024 a propus o adunare publică într-un parc din oraș cu ateliere, proiecții de film, întâlniri comunitare pentru oamenii LGBTQ din Oradea. Organizația a propus șapte sau opt variante, dar Comisia de Avizare a Primăriei a răspuns că niciunul dintre locurile propuse nu e disponibil, pentru că ar avea loc „alte evenimente”. Dițiu spune că, în ziua respectivă, a verificat să vadă dacă într-adevăr evenimentele respective au avut loc dar a descoperit nimic. 

În 2025, motivul respingerii a fost că pe toate cele 12 trasee propuse se desfășoară alte acțiuni publice, iar pe unul dintre acestea erau lucrări edilitare, spune Dițiu. Totuși, reprezentanții asociației și-au asumat organizarea marșului, la care au participat 500 de persoane, iar 3 organizatori și 6 participanți au fost amendați, cu 5000 de lei, respectiv cu sume între 500 și 1000 de lei. „Am contestat amenzile, dar încă nu au fost soluționate”, povestește Dițiu.

Acuzații de „homofobie instituționalizată”

Anul acesta, răspunsul primăriei din Oradea a conținut, pe lângă deja cunoscutele motive „lucrările edilitare și alte evenimente deja aprobate” pe toate cele 115 trasee propuse și unul nou. Este vorba despre „numeroasele reclamaţii de la cetățenii municipiului Oradea privind încălcarea normelor de conduită socială și a bunelor moravuri prin organizarea respectivului Marș de către Asociația ARK Oradea!”, după cum scrie în adresa primită de la primărie de Asociația ARK. 

„Argumentul Primăriei confirmă homofobia instituționalizată și discriminarea directă față de comunitatea noastră, espe opinia Iulian Dițiu, președintele Ark Oradea. 

„Mii de sesizări de la simplii cetățeni”

HotNew a discutat și cu purtătorul de cuvânt al Primăriei din Oradea, Octavian Haragoș, pe care l-am întrebat cum definește „bunele moravuri”. 

„Îmi cereți să mă pronunț pe chestiuni care transced poziția mea de purtător de cuvânt”, a răspuns acesta. Totuși, reprezentantul primăriei a explicat că „prin Poliția locală am primit mii de sesizări de la simplii cetățeni. Ați încercat să vedeți pe rețele de socializare pozițiile cetățenilor și numărul acestora?”, a mai declarat Haragoș.

Bihorul și Bible Belt-ul românesc

Reprezentantul asociației care a vrut să organizeze marșul a invocat în discuția cu HotNews și influența grupurilor religioase locale asupra autorităților locale. „În fiecare an, există o petiție care e circulată la nivel local de biserici”, spune Dițiu. 

Influența cultelor religioase în Oradea și în județul Bihor este recunoscută și de sociologul și profesorul de la Universitatea din Oradea, Adrian Hatos.

Într-un dialog cu HotNews, acesta spune că Bihorul face parte din așa-zisul „Bible Belt românesc”, o trimitere către „Bible Belt-ul” (Centura Biblică) din America, din care fac parte acele state unde influența religiei este foarte mare. 

Conceputul de „Centură Biblică românească” a fost invocat recent și de politologul Cristian Pârvulescu, într-o opinie publicată de HotNews. „Este un arc care pornește din Suceava, trece prin Maramureș, Bistrița, Sălaj, Cluj, Bihor și Arad și coboară până în Timiș, urmând aproape exact periferia nordică și vestică a țării”, spunea politologul.

„În județ sunt 15% evanghelici, iar pe lângă aceștia, restul populației este împărțită între ortodocși și greco-catolici”, povestește Adrian Hatos, care între 2020 și 2024 a fost și senator din partea PNL.

„Competiția religioasă produce militantism”

Sociologul mai spune că Bihorul este și un teren fertil pentru competiția religioasă între biserici. 

„Competiția religioasă produce militantism din partea tuturor, de a se afirma, de a fi vizibile, de a face ce trebuie”, spune Hatos. Asta înseamnă că, pe de o parte, rate de participare religioasă este destul de crescută, adică oamenii merg la biserici, fie că sunt penticostale, ortodoxe, greco-catolice, dar mai înseamnă și că fiecare cult religios încearcă să arate că el este „cel mai legitim”.  

Altfel spus, sugerează sociologul, legitimitatea se câștigă și prin opoziția față de acele manifestări pe care bisericile creștine le repugnă, cum ar fi mișcările minorităților sexuale. 

„Liderii religioși n-au cum să-și schimbe poziția, cel puțin nu în generația asta”

„Liderii religioși, efectiv, n-au cum să-și schimbe poziția, cel puțin nu în generația asta. Și când sunt în competiție cu celelalte culte, evident că trebuie să arate cine e mai conservator”, explică Adrian Hatos. 

Cum se manifestă această competiție în relația cu autoritatea locală? Sociologul spune că nu trebuie să fie o presiune directă a liderilor cultelor religioase. 

„Primarul sau consilierii locali știu ce au de făcut, anticipează opiniile alegătorilor și iau decizii în consecință. Cei care lucrează în administrația locală cunosc foarte bine care sunt diversele păreri ale liderilor religioși”, explică Hatos. 

„Oradea nu este un oraș intolerant”

Totuși, sociologul neagă faptul că orașul Oradea ar fi unul neprietenos cu minoritățile sexuale. 

„Nu este un oraș intolerant, nu se întâmplă nimic cu tine dacă ești membru al comunității LGBTQ. Părerea mea este că primăria n-ar fi avut nimic de pierdut dacă n-ar fi intrat în această dispută absurdă și de la început le-ar fi permis să organizeze Pride-ul”. 

În orice caz, mai spune Hatos, disputa publică dintre primărie și organizatorii evenimentului a devenit „un dans de imagine, care depășește limitele luptei pentru drepturi și luptei pentru afirmare”.

Până unde poate merge însă dreptul unei primării să interzică evenimentul unei minorități

„Legea este absolut anacronică și e construită, nu pentru a facilita dreptul la adunare publică, ci pentru a asigura ordinea publică. Legea prevede foarte multe motive ca autoritățile publice să interzică adunări publice sau să restricționeze organizarea acestora”, spune Oana Preda, expert advocacy, care interacționează de mulți ani cu autoritățile locale pe astfel de subiecte. 

Experta explică încă este pentru prima dată când a văzut invocată sintagma „bunele moravuri”, în respingerea unui eveniment Pride.

„Expresia este foarte interpretabilă. Ce înseamnă că Oradea Pride încalcă bunele moravuri? Că s-au plâns niște oameni? Că ei asta spun, că au primit sesizări de la cetățeni că sunt încălcate normele de conduită socială și bunele moravuri. Cum le încalcă? Ce face lumea? Din punctul meu de vedere nu stă în picioare”, a mai declarat Oana Preda.

„Un filtru dincolo de lege”

Oana Preda mai spune că „dacă este citim strict litera legii, obligația organizatorului este de a face o notificare, adică de a anunța Comisia de avizare a adunărilor publice, că urmează să organizeze o adunare publică, în locul cutare, la ora cutare, cu un număr estimat de participanți. De aici, teoretic, administrația publică împreună cu forțele de ordine ar trebui să se organizeze așa încât să faciliteze organizarea acestei adunări publice”, explică Oana Preda. 

În realitate însă, Comisia de avizare a adunărilor publice s-a transformat într-un fel de filtru, dincolo de lege, spune experta.

„Există niște cutume instalate la nivel local, dincolo de lege. Ce se întâmplă în practică este că aceste comisii au devenit un fel de filtru. Și, de exemplu, când ajungi la manifestarea publică, deși nu se vorbește nicăieri despre o autorizare, Jandarmeria, Poliția, îți cer să vadă autorizarea din partea comisiei de avizare. Ceea ce, din punctul meu de vedere, este un pic dincolo de limitele legii”, a explicat Oana Preda. 

Dacă nu au această hârtie, organizatorii riscă să fie amendați sau adunarea publică dispersată. 

Comisia de avizare a cererilor de organizare a adunărilor publice este constituită la nivelul Primăriei și este compusă din reprezentanți ai Primăriei, ai Poliției și Jandarmeriei și alte instituții implicate în facilitarea organizării adunărilor publice. 

O întrebare legitimă este dacă Comisia de avizare a organizării evenimentelor publice reprezintă voința comunității locale. 

„Din punctul meu de vedere, Comisia nu reprezintă comunitatea. Comisia reprezintă niște instituții, care în general nu sunt instituții responsabile cu respectarea drepturilor omului sau cu facilitarea accesului la niște drepturi ci sunt niște instituții responsabile cu ordinea și disciplina. Adică nimeni din această comisie nu e din zona de drepturile omului ”, explică Oana Preda. 

Doi comisari europeni și-au manifestat susținerea pentru Pride-ul de la Oradea

Comisara pentru Egalitate a Comisiei Europene, Hadja Lhabib, și Comisarul pe Justiție Michael McGrath au transmis pe rețelele sociale un mesaj de solidaritate cu participanții la marșul Pride din Oradea, interzis de primăria condusă de Florin Birta.

„Uniunea noastră este o Uniune a Egalității, în care poți fi cine ești și poți iubi pe cine dorești. Oamenii din Oradea și din orice oraș european ar trebui să poată participa pașnic la marșuri pentru a-și apăra dreptul de a fi împreună și de a trăi fără teamă”, a precizat mesajul postat pe pagina de Facebook a comisarei Hadja Lhabib.