De ce nu vor deputatii din comisia pentru drepturile omului parteneriat civil intre persoane de acelasi sex/ Unul din argumente: Aceste revolutii moderne care vin impotriva fiintei noastre crestine ortodoxe romanesti

Cum isi justifica deputatii din Comisia pentru drepturile omului avizul negativ dat propunerii legislative privind reglementarea parteneriatului civil? Chestionati de HotNews.ro, o parte dintre deputati invoca motive de ordin religios si spun ca romanii nu sunt inca pregatiti pentru asa ceva, altii sustin ca sunt ingrijorati de drumul pe care acest proiect de lege l-ar putea puteea deschide, in vederea legalizarii casatoriei dintre persoanele de acelasi sex. Proiectul a primit aviz negativ pe 21 aprilie in comisia pentru drepturile omului, dar a trecut de comisia de munca, ultimul cuvant urmad sa-l aiba plenul Camerei.

• Proiectul de lege defineste parteneriatul civil ca un contract, semnat in fata unui notar public, intre doi cetateni adulti de sex diferit sau de acelasi sex, in urma caruia cei doi se pot bucura de anumite drepturi, printre care: serviciile medicale necesare unuia dintre parteneri care nu detine o asigurare medicala se pot acorda in baza asigurarii medicale a celuilalt partener civil, la contractarea unui credit bancar se vor lua in calcul veniturile celor doi sau in cazul decesului unuia dintre parteneri, partenerul supravietuitor are drept de mostenire.

Deputatul PSD Tamara Ciofu, vicepresedintele comisiei, a declarat pentru Hotnews.ro ca, in timpul dezbaterii din cadrul Comisiei parlamentare, initiatorul proiectului de lege, Remus Cernea, nu a fost bine pregatit si nu a putut raspunde unor intrebari venite de partea sa. „Astept ca domnul Cernea sa puncteze corect, clar, fara sa-introduca discret, persuasiv nici un echivoc intr-un proiect legislativ. Si atunci eu sunt un coleg corect. Am nevoie de niste raspunsuri”. a declarat Tamara Ciofu.

La solicitarea reporterului Hotnews de a spune mai exact la ce se refera prin formularea „fara sa introduca discret, persuasiv nici un echivoc„, deputatul a raspuns ca: „In timpul dezbaterii ceva nu mi-a sunat bine in alocutiunii domnului Cernea, ceva mi s-a parut incorect in depozitia sa si acest lucru l-am sesizat atunci. Acel ceva m-a deranjat din punctul de vedere al informatiilor primite, nu m-a deranjat alt aspect. In timpul alocutiunii domniei sale si timpul raspunsurilor pe care eu le asteptam de la dumnealui, ceva a sunat fals in argumentatia dumnealui si acesta este motivul pentru care am folosit aceasta expresie adineauri.„

Valeriu-Andrei Steriu, deputat PSD, in aceeasi comisie parlamentara, a spus ca este inainte de toate crestin ortodox si ca nu poate sa agreeze aceste „revolutii moderne care vin impotriva fiintei noastre crestine.”

„Eu sunt impotriva acestui proiect. Ma bufneste putin rasul, desi imi place sa cred ca sunt un tip, modern si reformator si tot ce se poate pune la un om de 50 de ani. Sunt inainte de toate un crestin ortodox. Acesta este principalul motiv, nu pot sa agreez revolutiile aceste moderne care vin impotriva fiintei noastre crestine ortodoxe romanesti„, a spus deputatul intrebat care a fost pozitia sa fata de proiectul, initiat de Remus Cernea, in Comisia pentru drepturile omului.

Dincolo de motivele de ordin religios, deputatul PSD afirma ca acest proiect este „e un inceput, e o fisurare a unui sistem pe care l-am vazut in statele vest-europene si dupa mine este o directie spre ceva care contravine principiilor crestine.”

Deputatul PC, Andrei Tanasescu, spune ca in momentul de fata societatea romaneasca nu este pregatita si ca poate peste 5-10 ani o sa fim in masura sa adoptam asa ceva, insa „pe termen lung nu este un proiect neviabil.”

„Cred ca este ultimul lucru de care societatea romaneasca are nevoie in clipa de fata. Pe termin lung nu este un proiect neviabil, sa zic asa, dar nu este momentul acum in clipa de fata. Am impresia ca oamenii nu sunt pregatiti pentru asa ceva. Domnul Cernea a tot invocat ca suntem memebri in Uniunea Europeana si…vezi doamne, daca suntem mebri, trebuie sa luam totul de la Uniunea Europeana. Mai avem multe de preluat de la Uniunea Europeana pana sa trecem la parteneriatul civil”, a declarat Andrei Tanasescu.

Deputatul Tudor Ciuhodaru sustine ca prioritatiile sale tin de cu totul alte domenii si ca nu crede ca Remus Cernea ar fi ajuns in Parlamentul Romaniei daca in timpul campaniei electorale ar fi promis un astfel proiect de lege.

„Pentru ca s-a mai incercat o reglementare in anii trecuti, reglementare chiar si pe concubinaj, si lucrurile respective nu au trecut. Nu vad ce aduce in plus acest proiect legislativ. In plus, daca ma intrebati pe mine, sunt alte prioritati legislative privind Romania, cel care mi l-a respins camera deputatilor saptamana aceasta chiar mi-a lasat un gust amar: ala cu 6% din PIB pentru sanatate, legea malpraxisului si plata medicilor rezidenti. (…) Nu intra in sfera mea de prioritatii. Au mai fost astfel de proiecte care se refera la concubinaj din partea domnului Paun. Si a picat cu brio, argumentele fiind de ordin constitutional si de ordin juridic. Nu imi amintesc ca domnul Cernea sa fii promis chestia asta in campania electorala. Nici nu stiu, daca ar fi ajuns in Parlament promintand astfel de lucruri. Stiti in fiecare sesiunea parlamentara vine cineva cu niste proiecte de lege, sa zicem, traznite„, a declarat deputatul PC, membrul al Comisiei Juridice pentru Hotnews.

Proiectul de act normativ privind reglementarea parteneriatului civil il are ca initiator pe deputatul independent Remus Cernea si a fost prezentat in Biroul Permanent al Camerei Deputatilor pe 7 aprilie 2015. Vezi aici traseul de la Senat al propunerii legislative, care a fost respinsa pe 31 martie 2015.

La Camera Deputatilor, camera decizionala, proiectul a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, pe 21 aprilie 2015 a fost avizat negativ de catre Comisia pentru drepturile omului si in aceeasi zi a fost avizat favorabil de Comisia pentru munca si protectie sociala de la Camera, a anuntat Remus Cernea.

Potrivit ziarului Adevarul, parteneriatul civil se aplica deja in majoritatea tarilor Uniunii Europene. Este o institutie care le permite celor care convietuiesc in baza afectiunii, in baza respectului reciproc, sa poata sa beneficieze de un minimum de drepturi. De exemplu, daca unul dintre cei 2 parteneri isi pierde viata, celalalt sa poata sa mosteneasca o parte din averea dobandita in comun. Daca cei doi membri ar dori sa contracteze un credit, sa o poata face insumand veniturile celor doi. Daca unul dintre cei doi are nevoie de ingrijiri medicale, celalalt partener sa poata sa fie considerat apartinator. Acestea sunt chestiuni de viata care se pot intampla oricui. In plus, peste 800.000 de cetateni romani – circa 4% din populatie – au declarat ca traiesc in acest fel.

Mai multe detalii despre acest proiect puteti citi aici.