De ce numarul celor care protesteaza nu este atat de mare

De ce numarul celor care protesteaza nu este atat de mare – o alta perspectiva

In Grecia, Spania, Franta sau Italia, in momentul in care guvernele au inceput sa puna in practica masurile de austeritate, sute de mii de persoane au iesit in strada, iar grevele au paralizat sectoare intregi de activitate. In Romania, in momentul de maxima criza, respectiv in mai 2010, cand guvernul a decis reducerea cu 25% a salariilor si cu 15% a pensiilor, sindicatele si opozitia au reusit cu greu sa scoata in strada cateva zeci de mii de oameni, in conditiile in care circa 1,2 milioane de bugetari si 5,5 milioane de pensionari erau direct afectati, scrie Cristian Orgonas pe blogul sau.

Mai mult, in ciuda faptului ca 70-80% din populatie este nemultumita de situatia economica, demonstratiile din ultima saptamana au reusit sa adune zilnic cel mult 12-13.000 de persoane in cateva zeci de orase, semn ca romanii nu se inghesuie sa iasa in strada pentru a protesta impotriva modului in care guvernul a condus si conduce tara.

Iata cateva date economice care pot explica cel putin partial de ce numarul manifestantilor nu este mai mare.

1. Veniturile populatiei sunt acum cu 16% mai mari decat in 2008

Potrivit anchetei bugetelor de familie, in primele 9 luni din 2008, cand in Romania nu se discuta inca serios despre criza, veniturile banesti realizate de populatie au insumat 114 miliarde lei, suma la care se adaugau venituri in natura in valoare de 23 miliarde lei.

In primele 9 luni din 2011, populatia a realizat venituri banesti in valoare de 131,2 miliarde lei, in crestere cu 15% fata de aceeasi perioada din 2008, veniturile in natura majorandu-se cu 22% si ajungand la 28 miliarde lei.

Practic, in 2011, veniturile totale ale unei gospodarii erau cu 16% mai mari decat in 2008, procentul de crestere fiind relativ egal cu inflatia, care intre septembrie 2008 si septembrie 2011 a fost de 17%. Cu alte cuvinte, la nivel national, puterea de cumparare a populatiei nu a scazut in ultimii 3 ani, ci s-a conservat.

Iata trei dintre motivele acestei evolutii: (i) in octombrie 2008, pensiile au crescut cu 20%, iar in 2009 cu inca 5%; (ii) guvernul a majorat ajutoarele sociale; (iii) in ultimii trei ani, salariul mediu net pe economie a crescut cu 11%, desi salariile din sectorul bugetar au scazut in 2010.

2. Cate locuri de munca s-au pierdut in mod real?

Aici trebuie sa discutam despre doi indicatori – evolutia numarului de salariati, si evolutia numarului de someri.

Potrivit INS, intre ianuarie 2009, si ianuarie 2011 (perioada de maxim a crizei pe piata muncii), numarul salariatilor declarati de angajatori (companii cu 4+ salariati) a scazut cu 651.000, respectiv de la 4,76 milioane, la 4,11 milioane. In acelasi timp insa, numarul persoanelor care declara ca presteaza o activitate de pe urma careia obtin un venit salarial nu a scazut decat cu 100.000 intre T1.09 si T1.11.

Practic, numarul celor care lucreaza fara forme legale, a celor care lucreaza in Aparare si a celor din companiile cu 1-3 salariati (neinclusi in cei 4,1 milioane de care aminteam mai sus) a crescut cu 551.000 intre T1.09 si T1.11, ceea ce inseamna ca o mare parte dintre cei care inainte de criza munceau cu forme legale, acum muncesc fara forme legale.

Aceeasi evolutie contradictorie se poate observa si daca analizam evolutia numarului de someri BIM. In ianuarie 2009, numarul celor declarau ca nu au un loc de munca era de 645.000, iar in ianuarie 2011 s-a ajuns la 770.000, respectiv cu 125.000 mai multi. Or, in aceeasi perioada, numarul salariatilor declarati de angajatori a scazut cu 651.000…

3. Platile informale din sistemul bugetar

Cei mai afectati de masurile de austeritate au fost bugetarii, numai ca tot in sectorul bugetar, platile informale sunt uriase: cateva sute de milioane de euro intra anual in buzunarele angajatilor din Sanatate, profesorii incaseaza anual cateva sute de milioane de euro din meditatii, iar in Administratie se invart probabil alte cateva sute de milioane de euro, astfel ca reducerea salariilor cu 25% (urmata de o crestere de 15% dupa 6 luni) a fost cat de cat suportabila.

Bineinteles, exista si bugetari care traiesc doar din salariu, insa rezistenta la masurile de austeritate nu a fost atat de mare cel mai probabil pentru ca nu a existat masa critica necesara declansarii unor ample manifestari de protest. In plus, este posibil ca multi sa considere ca un loc de munca mai prost platit este mai bun decat niciun loc de munca.

La final

Anii 2009, 2010 si 2011 au fost evident ani de criza – s-au pierdut locuri munca, multe firme au falimentat, iar guvernul a taiat salariile, insa cei mai multi dintre cei afectati de criza s-au descurcat cumva: si-au gasit de lucru la negru, au plecat la munca in strainatate, realizeaza venituri din diverse alte surse etc.

Practic, ponderea mare a economiei subterane si oportunitatile de castig pe care aceasta le genereaza explica macar in parte de ce actualul guvern nu s-a confruntat pana acum cu ample greve si manifestari de protest.

Totusi, faptul ca 70-80% din populatie este nemultumita de modul in care este condusa tara arata ca potential de “scandal” exista, dar masa critica necesara declansarii unor proteste de masa nu s-a constituit inca.

Citete si comenteaza pe Businessday.ro.

De ce numarul celor care protesteaza nu este atat de mare – o alta perspectiva

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”