De ce Putin nu poate trăi fără Grupul Wagner: „Ei fac treaba murdară pentru ca Kremlinul să îşi poată nega implicarea”

Povestea inimii frânte dintre Kremlin și Grupul Wagner pare în fiecare zi mai aproape de reconciliere. Și așa cum se întâmplă adesea, o face cu surle şi trâmbiţe, potrivit cotidianului 20minutos.es, citat de Rador.

„Susținători convinși ai lui Putin”, „soldați ai comandantului șef” sau „luptători pentru patrie” sunt câteva dintre autodescrierile pe care mercenarii Grupului Wagner le-au făcut pe 29 iunie într-o întâlnire secretă cu Putin la Moscova. S-a întâmplat la doar cinci zile după insurecția armată în care au preluat controlul asupra unui oraș rusesc. De atunci, Putin a trecut de la acuzarea lor de trădare la recunoașterea unei întâlniri de trei ore cu comandanții companiilor de mercenari. Interesele Kremlinului de a menține această companie depășesc sfidarea adusă conducerii sale prin insubordonarea armată.

Purtătorul de cuvânt al guvernului rus, Dmitri Peskov, a recunoscut că la întâlnire a participat și liderul organizației, Evgheni Prigojin, deși a asigurat că acesta se află în Belarus. Potrivit Kremlinului, „comandanții înșiși au prezentat versiunea lor despre ceea ce s-a întâmplat pe 24 iunie și au subliniat că sunt susținători convinși și soldați ai șefului statului și comandantului șef”. În plus, ei au recunoscut că „sunt dispuși să lupte în continuare pentru patrie”, cu referire la oferta făcută de Putin de a intra în Armata Federației Ruse.

Deși Ministerul rus al Apărării a absorbit grupuri militare private din Ucraina în rândurile sale, Kremlinul încă are nevoie de acest grup în alte locuri precum Siria, Libia sau Sahel. Și nu numai din cauza activității de război pe care o desfășoară. „Kremlinul a recunoscut în trecut că Wagner garantează și apără interesele economice și comerciale ale Rusiei în Africa”, a declarat Mira Milosevici, cercetător la Institutul Regal Elcano, pentru „20 Minutos”. „Aceasta înseamnă că acordurile lui Wagner cu guvernele protejează indirect acordurile cu Rusia”, spune el.

Deși data exactă a când Wagner a început să activeze nu este clară, relevanța sa internațională a început în 2014 în timpul conflictului din Donbas, în estul Ucrainei și în timpul anexării ruse a Peninsulei Crimeea. În acel an, ei au participat și la războiul civil sirian împreună cu trupele președintelui Bachar el Asad. Cu toate acestea, deși funcția militară a acestui grup este cea principală, nu este singura.

„Prigojin a finanțat diferite activități, toate menite să facă treaba murdară a Kremlinului, astfel încât acesta să îşi poată nega participarea”, recunoaște Milosevici, care adaugă că mercenarii Wagner sunt cunoscuți pentru construirea la Sankt Petersburg a „fabricilor de troli și roboți care efectuează campanii de dezinformare” în întreaga lume.

În acest sens, Statele Unite l-au sancționat deja pe Prigojin pentru rolul său în campania de ingerință și dezinformare, în special împotriva candidatei democrate Hillary Clinton, la alegerile prezidențiale din 2016 câștigate de republicanul Donald Trump. Nu este singurul loc în care Wagner este acuzat că a intervenit în procesele electorale. Diverse investigații indică campanii de dezinformare în Africa de Sud, Zimbabwe, Zambia și Madagascar.

În ultimii ani, guvernul rus a încercat să se distanțeze de presupusele activități ale lui Wagner, pe care le-a descris drept fapte ale unei companii private care nu au nicio legătură cu Kremlinul. Totuşi, revolta a servit pentru a rupe această strategie. „De la început, Wagner a depins de Forțele Armate, de FSB (moștenitorul KGB), de GRU (informații militare) și de Putin însuși”, spune Milosevici. Însuși președintele rus a recunoscut că i-a dat lui Wagner 86.000 de milioane de ruble (mai mult de 900 de milioane de euro) în timpul războiului din Ucraina.

Așa este relația dintre interesele ruse și activitățile lui Wagner, încât ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a fost nevoit să îşi contacteze omologul din Mali, Abdoulaye Diop, pentru a confirma că Rusia va continua să îl susțină în ciuda revoltei mercenare. Lavrov a confirmat „invariabilitatea Rusiei de a oferi sprijinul necesar conducerii din Bamako în mod bilateral, inclusiv pentru a depăși probleme socio-economice acute, pentru a crește capacitatea de luptă a forțelor armate naționale și pentru a pregăti personal militar și agenţi de ordine”.

Și tocmai aceasta este activitatea lui Wagner pe continentul african: pregătire militară, bătălii alături de armate regulate sau grupuri armate, lupta împotriva terorismului în Sahel și asigurarea securității personale unui conducător. „Se estimează că au aproximativ 5.000 de mercenari pe tot continentul”, a declarat David Soler, analist în Africa sub-sahariană și fondator al portalului Africa Mundi, adăugând că cifrele ar putea fi mai mari. „Numai în Republica Centrafricană sunt între 1.000 și 2.000 de oameni stabiliți”, adaugă el.

În multe dintre aceste cazuri, remunerarea activităților lor se realizează prin exploatarea resurselor naturale: de la mine de aur la drepturi de exploatare a lemnului . „Acești bani merg la Prigojin, dar și la Kremlin”, spune Soler. „O investigație CNN a arătat plecarea a 16 avioane cu tone de aur care mergeau din Sudan în Rusia și, în final, aurul a fost folosit pentru finanțarea războiului”. Aceste concesii guvernamentale ilegale ajung să genereze un anumit control asupra economiilor acestor țări.

Țări din Sahel, precum Burkina Faso, Mali sau Guineea se confruntă de ani de zile cu o situație de mare instabilitate, cu lovituri de stat și creșterea terorismului jihadist. Sentimentul anticolonial francez al unei mari părți a populației i-a determinat să renunțe la misiunile franceze din zonă și să apeleze la Wagner. Pentru analist, participarea acestui grup este înțeleasă ca prezența guvernului rus însuși, deoarece populația nu face diferenţa dintre ele: „Există un sentiment pro-rus foarte puternic, iar aceste guverne se tem că, dacă Wagner pleacă, populația lor rămâne fără securitate”.

Rămâne de văzut dacă Prigojin va continua să conducă compania după dezacordurile publice cu figuri relevante ale Kremlinului. Deși întâlnirea de la Moscova indică o reducere a tensiunilor, adevărul este că oligarhul rus a dispărut din viața publică după revoltă.

„Nu cred că Putin este atât de naiv încât să irosească influența pe care i-a dat-o Wagner în Africa și asta este foarte important pentru el”, spune Soler. „Va fi interesant de văzut ce se întâmplă, pentru că este o organizație care le face sarcinile mai ușoare și mai ieftine. Guvernul rus nu își foloseşte propriile resurse, dar are o companie care acționează în numele său. În plus, dă bani și îi oferă o imagine bună în multe țări”, adaugă Soler.

Pentru Milosevici, Wagner nu va mai avea vizibilitatea pe care o câștiga în Rusia și va înceta să mai acţioneze în Ucraina, dar „va continua să-și dezvolte munca în Africa”. În ceea ce îl privește pe Prigojin, el recunoaște că este prea devreme pentru a şti, dar acesta ar putea continua să conducă afacerea în Africa din Europa, lucru pe care, potrivit analistului, „l-a făcut în tot acest timp”, potrivit 20minutos.es, citat de Rador.