De ce recupereaza statul roman asa de greu prejudiciile din dosare? Ce spun expertii si reprezentantii institutiilor implicate
Confiscarea bunurilor provenite din infractiuni a devenit o urgenta. Trimiterea in inchisoare a infractorilor nu mai este o masura punitiva suficienta, statul devenind constient de faptul ca confiscarea averilor acestora si recuperarea bunurilor provenite din infractiuni este o masura necesara. In cadrul dezbaterii „Confiscarea Extinsa: Cat recuperam?”, organizata de Expert Forum, Daniel Morar (Curtea Constitutionala), Anca Alexandrescu (ICCJ), Marius Bulancea (consilier al procurorului sef, DNA) si Laura Stefan au discutat despre dificultatea cu care statul roman recupereaza prejudiciile din dosare si care ar fi solutiile necesare pentru crearea unui sistem eficient.
Pe langa confiscarea speciala Codul Penal Romanesc a inclus incepand cu 2012 masura confiscarii extinse. Aceasta permite instantei de judecata sa confiste mai mult decat bunurile provenite din infractiunile deduse judecatii: se pot confisca si bunurile obtinute cu 5 ani inainte de confiscarea infractiunii daca ele depasesc vadit veniturile obtinute de persoana respectiva in mod legal si daca instanta are convingerea ca ele provin din infractiuni similare celor pentru care se pronunta condamnarea.
Curtea Constitutionala a decis ca prevederea este constitutionala in masura in care momentul pana la care instanta poate sa raporteze la bunurile dobandite este cel la care a intrat in vigoare norma care prevede respectiva confiscare (in aprilie 2012)
Daniel Morar, despre confiscarea extinsa
Daniel Morar
Foto: HotNews.ro / Victor Cozmei
Care sunt conditiile in lege pentru a opera confiscarea?
- Sa fie una dintre infractiunile prevazute in lege
- Pedeapsa prevazuta de lege trebuie sa fie de 5 ani sau mai mare
- Valoarea bunurilor dobandite de condamnat intr-o perioada de 5 ani inainte de data emiterii trebuie sa depaseasca veniturile obtinute de inculpat.
- Instanta sa aiba convingerea ca bunurile provin din infractiunea respectiva
- Curtea a distins intre doua categorii de drepturi fundamentale: drepturi absolute si drepturi relative
- La drepturile relative este inclus si dreptul de proprietate, care nu e absolut. Astfel, din moment ce dreptul de proprietate e relativ nici garantia acestuia nu poate avea un caracter absolut.
- Nicio autoritate nu il poate pune pe inculpat sa demonstreze ca nu a obtinut bunurile ilegal, ci statul trebuie sa arate ca bunurile au fost obtinute ilegal. Inculpatul are dreptul de a demonstra ca a obtinut bunurile in mod licit
Cum poate fi rasturnata prezumtia?
- Poate fi rasturnata nu doar prin probe, ci si prin prezumtii simple.
- Folosirea de prezumtii este recunoscuta de mai multe Curti Constitutionale si la CEDO, dar aceste prezumtii trebuie insotite de anumite garantii.
- Evalauarea caracterului licit si ilicit trebuie facut de catre o instanta in cadrul unei proceduri judiciare care trebuie sa includa o audiere publica
- Persoanele in cauza trebuie sa aiba acces la dosar si sa aiba dreptul sa isi faca apararea
- Prezumtiile pe care acuzarea le aduce nu trebuie sa fie absolute, tocmai pentru a-i da dreptul inculpatului de a le rasturna
Cele doua aspecte pentru care Curtea Constitutionala a admis exceptia pe confiscare extinsa:
1. Una dintre exceptii a fost formulata de un inculpat care a comis faptele inainte de intrarea in vigoare a acestei legi. Exceptia acestuia a fost admisa de catre Curte, legea nefiind pusa in aplicare in cazul acesta
2. Autorii exceptiei au comis fapta dupa ce a fost adoptata legea. In 2014 nu poti sa confisti bunuri decat din aprilie 2012. O persoana nu poate fi obligata sa respecte o norma pe care nu o cunostea. Astfel, inculpatul nu cunostea inainte de aprilie 2012 ca i se vor confisca bunurile. Curtea a stabilit ca nu poate retroactiva legea si a admis si a doua exeptie.
Anca Alexandrescu, judecatoare la ICCJ
Foto: HotNews.ro / Victor Cozmei
Anca Alexandrescu, judecator ICCJ
- Institutia confiscarii extinse pune in discutie o mai veche problema, legata de prezumtia legala care este relativa.
- Judecatorul trebuie doar sa aiba convingerea ca bunurile respective provin din comiterea unor infractiuni, nefiind necesara condamnarea inculpatului pentru acele infractiuni.
- O problema existenta este incompatibilitatea judecatorului. Exista o suspiciune ca impartialitatea acestuia va fi afectata. Au existat si cazuri de recuzare in dosarul Voiculescu pe acest considerent.
- La nivelul ICCJ au existat 2 cauze penale, dar nu au fost publicate. Urmeaza si alte dosare in care se va pune si problema confiscarii extinse.
Marius Bulancea – consilier al Procurorului sef al DNA: „Am institutit actiuni de recuperere de bunuri in valoare 150 milioane de euro in 2014″
- Exista un trend in majoritatea statelor si din Europa si din intreaga lume. Este o nevoie ca nu se poate continua cu aceeasi abordare.
- In ceea ce priveste scopul punitiv nu mai este suficienta incarcerarea, e mai eficient sa ii lipsesti de bunurile dobandite pentru a-i descuraja de la asemenea fapte in viitor
- Statul si-a dat seama ca sunt multi bani din care se poate folosi.
- E vizibil ca infractorii dobandesc averi foarte mari si ca statele nu sunt foarte eficiente in recuperarea acestora.
- Caile pentru a ajunge la un sistem mai eficient tin de reglementarea unor instrumente legislative care sa permita o abordare diferita
- E nevoie de o crestere a capacitatii institutilor de a identifica aceste bunuri si de a le confisca.
Confiscarea bunurilor de la terti, confiscarea produselor indirecte, erau posibile in Codul Penal inca din 2006, dar acum s-a introdus si in cazul conficari extinse
- Nu suntem aproape de un ideal, dar s-a ajuns la un punct in care DNA a institutit actiuni de recuperere de bunuri in valoare 150 milioane de euro. Vorbim de bunuri asupra carora s-au insitutit masuri asiguratorii. Aceste bunuri au fost sechestrate in 2014, de abia peste 3-4-5 ani putem vorbi de intrarea in patrimoniul statului. Suntem si noi pe un trend ascendent cu privire la recuperare, directia este corecta.
- Fiind vorba de bunuri efectiv sechestrate – 416 imobile, 93 de autoturisme – sunt bunuri a caror valorificare va trebui sa se realizeze cat de cat usor
-
Sunt in continuare dificultati si lipsuri mari si ale institutiei si ale cadrului in care actionam. Avem nevoie de o specializare pentru a fi cu adevarat eficienti. E greu de identificat averea infractorilor (cu cat creste „sofisticarea” acestora).Dar averile sunt in conturi bancare din legislatii care nu comunica cu noi. Nu e foarte usor de identificat. Pentru a gestiona gradul lor de sofisticare avem nevoie de o specializare. Incercarea de a avea o structura doar pentru identificarea bunurilor provenite din infractiuni. E nevoie de o investigatie financiara diferita de cea penala. O structura care sa aiba un rol autonom care sa se lipeasca de investigatia penala si care sa aiba ca unic scop identificarea acestor bunuri. Faptul ca multe bunuri sunt in strainante ingreuneaza munca institutiilor din Romania. Ne ia un an de zile ca sa aflam de o tranzactie care a avut loc in Cipru, iar inculpatului ii ia 10 minute sa mute banii.
- Un proiect important al DNA anul acesta a fost constituirea unei asemenea structuri. DNA a cerut de la guvern o suplimentare cu 50 de ofiteri de politie care sa fie dedicati. A fost aprobata solicitarea. Deja exista ordinul prin care s-a constituit structura, o parte din noii ofiteri au venit. Speram ca astfel va creste eficienta recuperarii efective a bunurilor.
- Eficienta este insa limitat/conditionata si de capacitatea proprie a celor de la ANAF de a duce mai departe aceste bunuri, de a pune in executare decizia
- A aparut cauza de la Curtea de Apel Bucuresti pe care s-a dispus condamnarea referitoare la ICA. Aici lucrurile au fost abordate intr-o noua modalitate: S-a confiscat de la terti intr-o maniera care merge destul de departe si exista si o analiza a conditiilor si a garantiilor.
- Nou in aceasta hotarare: s-a argumentat foarte bine cu privire la confiscarea veniturilor indirecte (chirii, dividente). In plus, s-a dispus insitutirea unor masuri asiguratorii suplimentare si a fost desemnat DNA sa aduca la indeplinire aceste masuri. Astfel DNA a trebuit sa coopereze cu ANAF-ul pentru a eficientiza masurile respective.
Cornel Calinescu – Oficiul National de Prevenire a Criminalitatii si Cooperare pentru Recuperarea Creantelor provenite din Infractiuni, Ministerul Justitiei
-
In 2009 subiectul recuperarii creantelor nu exista
- Intre 2009-2012 a intervenit o schimbare de optica la nivel managerial. Un acord intre Procurorul General si Ministerul Justitiei. Nu s-a schimbat nimic legislativ. Nu legislatia ne-a oprit sa fim eficienti in ceea ce priveste acest subiect.
- Oficiul National de Prevenire a Criminalitatii si Cooperare pentru Recuperarea Creantelor provenite din Infractiuni a fost creata ca un bun de contact prin care jurisdictiile straine sa poata comunica.
- Standardul de schimb de informatii este de 8 ore in cazul masurilor urgente si de 7 zile in situatiile in care nu apare presiunea timpului.
- Un astfel de schimb de date se realizeaza pe cai securizate
- Exista un acord intre jurisdictii cu privire la recuperarea sumelor Avem acces la o retea globala de jurisdictii cu care colaboram frecvent.
- In ultimii ani lucram pentru autoritatile romane, care au capatat mai multa incredere in ce facem noi.
Laura Stefan, expert anticoruptie in cadrul ExpertForum(EFOR):
- Element esential: necesitatea de a identifica timpuriu bunurile care sa fie sechestrate
- Avem de infruntat si o problema uriasa: deprecierea valorii bunurilor pana la finalul procedurii penale (ex. masinile). Bunurile imobile raman in majoritatea cazurilor in administrarea persoanei trimise in judecata, dar persoana nu are niciun interes de a pastra imobilul intr-o stare buna.
- Dupa parerea noastra, este esential sa construim si in zona administrarii bunurilor sechestrate.
- Este necesara o structura care sa se ocupe de o valorificarea timpurie a bunurilor si o administrare eficienta a acestora.
- E inacceptabil ca politica penala si deciziile definitive sa fie lipsite de continut in materia confiscarii prin nepunerea in executare. Se foloseste acum aceasta solutie hibrid in care avem si parchetul implicat in punerea in executare. Se pare ca functioneaza mecanismul in cazul ICA. Poate ca pe viitor poate fi o optiune.
- Cred ca in perioada care vine vom vedea din ce in ce mai multe discutii legate de aspectele civile care merg corelativ cu condamnarile si confiscarile in materie penala.
- Intr-un stat de drept trebuie sa ai grija ca relatiile economice sa fie predictibile si sa beneficieze de certitudine juridica.
- Cred ca vom vedea o dezbatere ampla cu privire la odalitatile tehnice prin care aceste bunuri sunt aduse la bugetul statului sau oferite persoanei vatamate.
- Nu legea e problema. (avem confiscare extinsa, confiscare civila). Cred ca dezbaterea va fi legata de tehnicalitati si va fi, in acelasi timp, foarte dificil de urmarit.
Raluca Dragan, ANAF:
-
ANAF are in lucru 3 cazuri in care s-au pronuntat confscari extinse.
- Ducerea la indeplinire a dispozitiilor instantelor a fost realizat cu ajutorul DNA, DIICOT si Ministerul Justitiei.
- In multe cazuri ANAF-ul, ca parte, a fost in imposibilitate de a executa si de a aduce bani la buget deoarecemajoritatea inculpatilor nu mai detinea bunuri pe numele lor.
Intrebat de reporterul HotNews.ro de ce ANAF-ul nu raspunde solicitarilor jurnalistilor (n.red. HotNews a trimis solicitari la Ministerul Finantelor si la ANAF pentru a afla daca a fost semnat un contract de inchiriere intre Antena Group si Statul Roman, dar nu a primit niciun raspuns desi au trecut mai mult de 3 saptamani de la formularea solicitarii), reprezentantul ANAF a evitat sa formuleze un raspuns exact.
In cadrul discutiilor s-a ridicat si aspectul „secretizarii” unor informatii, ANAF raspunzand la un moment dat unor solicitari adresate de mass media in legatura cu recuperarea prejudiciului in cazul ICA – Dan Voiculescu precizand ca informatiile sunt supuse secretului fiscal.
Daniel Morar a afirmat ca in acest caz nu exista motive de secretizare, precizand ca ceea ce se intampla la ANAF „nu e scuzabil”.
Intrebata daca procedurile sunt secretizate in acest dosar, dar si in altele in care este vorba de recuperari de prejudiciu, reprezentanta ANAF a afirmat ca „unele da, unele nu”.
ANAF, institutie criticata pentru rata foarte scazuta a punerii in executare a deciziilor judecatoresti
In cadrul dezbaterilor s-a conturat ideea ca lipsa eforturilor din partea ANAF a facut ca rata de de punere in executare este una scazuta, in jur de 5-8%. De altfel, Laura Stefan, expert in cadrul think tank-ului Expert Forum considera ca ar fi necesara o noua institutie care sa se ocupe exclusiv de valorificarea si administrare in timp util a bunurilor confiscate.
Potrivit unei analize statistice realizate de Expert Forum, „rata scazuta a punerii in executare a deciziilor judecatoresti de catre ANAF e un motiv de ingrijorare pentru toata lumea”.
„Este nevoie de o entitate care sa administreze bunurile puse sub sechestru, pentru a preveni deprecierea acestora cu intentie sau ca efect al trecerii timpului”, se arata in analiza.
„Rata mica a punerii in executare de catre ANAF a deciziilor definitive de executare e un motiv de ingrijorare atat pentru reprezentanti ai sistemului judiciar, cat si pentru observatori externi. Se invoca deficiente procedurale legate de responsabilitatile actorilor institutionali in procedura punerii in executare a deciziilor definitive. Au existat si discutii legate de prescriptibilitatea sau nu a punerii in executare a masurii confiscarii, discutii finalizate in sensul inprescriptibilitatii. Este urgent sa se elimine aceste deficiente procedurale, pentru ca nepunerea in executare a deciziilor de confiscare elimina un element esential al deciziilor de condamnare. Este inacceptabil ca prin (in)actiunea unei institutii executive sa se altereze o decizie definitiva a puterii judecatoresti„, se arata in analiza Expert Forum.
Din analiza datelor statistice se observa ca valoarea prejudiciilor retinute in rechizitorii e mult mai mare decat valoarea bunurilor sechestrate. Acest lucru se intampla pentru ca masurile asiguratorii vizeaza doar bunurile pe care persoana care a comis infractiunea le are, si in amunite cazuri, persoana responsabila din punct de vedere civil.
In majoritatea cazurilor, potrivit Expert Forum, bunurile gasite de organele judiciare cu privire la care se aplica masuri asiguratorii sunt insuficiente pentru acoperirea integrala a prejudiciilor cauzate prin conduita infractionala.
Tabelul de mai jos evidentiaza evolutia din perioada 2010-2013, care se datoreaza sporirii importantei pe care reprezentii sistemului judiciar o dau necesitatii recuperarii bunurilor provenite din savarsirea de infractiuni. Totusi, asa cum subliniaza realizatorii analizei Expert Forum, tabelul ar putea fi completata cu informatii referitoare la valoarea exacta a sumelor aduse la bugetul de stat ca urmare a punerii in executare a deciziilor judecatoresti definitive de confiscare de catre ANAF”.
INTERVIURILE HotNews.ro