De ce regiunile Donețk și Luhansk sunt atât de importante pentru Putin și ce înseamnă trimiterea trupelor rusești acolo

Vladimir Putin a trimis trupele rusești în zonele separatiste Donețk și Luhansk din Ucraina, după ce a recunoscut independența acestor regiuni. Ideea președintelui este de a restabili sferele de influență ale Rusiei în cât mai multe zone din Europa de Est și de a ”renegocia” sfârșitul Războiului Rece din care Rusia a ieșit slăbită și umilită. Cum scrie presa franceză, după 8 ani în care Putin a stat uneori la masa negocierilor, acum a decis să răstoarne masa, iar întrebarea este dacă trupele nu vor încerca să extindă suprafața acestor mici republici secesioniste.

Republica Populară Donețk – Donetskaya Narodnaya Respublika – are 8.900 kmp și o populație estimată la 2,2 milioane locuitori.

Republica Populară Luhansk – Luganskaya Narodnaya Respublika – are 8.400 kmp și o populație de 1,4 milioane de oameni. De precizat că Luhansk este numele ucrainean al orașului, iar Lugansk, cel rusesc. Spre comparație, cele două republici au împreună suprafața a patru județe românești.

Cele două ”republici populare” au împreună sub 20.000 kmp, în timp ce întreaga Ucraină are o suprafață de 603.000 kmp. Dar, deși aceste republici reprezintă sub 4% din suprafața totală a țării, ele sunt esențiale pentru viitorul întregii Ucraine și pentru calea pe care țara o va apuca.

Oblasturile Donețk și Luhansk au în total 53.000 kmp și peste o treime din suprafață este ocupată de pro-ruși.

Recunoașterea independenței acestor regiuni din est îi poate da lui Putin pretextul pentru o invazie.

Cum spunea analistul Dan Dungaciu, aceste mici regiuni separatiste pot fi, după o vorbă americană, ”coada care dă din câine”, în ideea că regiuni foarte mici au o mare putere asupra întregului, iar dacă aceste zone mici sunt controlate de ruși, Putin va avea mare putere de decizie asupra viitorului întregii Ucraine.

Putin vrea să ”renegocieze” sfârșitul războiului rece din care Rusia (până în 1991 URSS) a ieșit slăbită și grav ”șifonată”. Putin vrea să redeseneze harta securității europene de după Războiul Rece și a spus în numeroase rânduri că Rusia are tot dreptul din lume să ia măsuri represive pentru a-și asigura securitatea și asta face și acum.

Putin vrea ca Rusia să aibă o tot mai mare sferă de influență în Europa de Est și să refacă o parte din influența Rusiei asupra Ucrainei. Putin vrea o întoarcere în trecutul când URSS era puternică și vrea crearea unei zone tampon între Rusia și statele NATO. Este celebru citatul lui Putin despre cum căderea URSS a fost ”cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului 20”.

Rusia are influență mare asupra unor țări precum Georgia și Moldova și a intervenit recent și în Belarus și Kazahstan. Putin vrea să aibă influență serioasă în cât mai multe dintre fostele republici sovietice.

Recunoașterea independenței ”teritoriilor ocupate”, cum le spun ucrainenii acestor zone, reprezintă o schimbare radicală față de cum abordează Kremlinul criza din Donbas. Aceste republici au fost create de separatiști pro-ruși în 2014, iar Rusia i-a ajutat cu arme, cu bani și a oferit cetățenie unui foarte mare număr de cetățeni. Unele cifre indică 800.000 de pașapoarte ruse date în 8 ani.

Rusia a spus mereu că problema din Donbas este una internă a Ucrainei și că oficialii de la Kiev trebuie să discute cu liderii separatiștilor, nu cu Moscova. Oficialii ucraineni nu au vrut să audă însă de așa ceva și au spus că problema este la Moscova, iar discuțiile cu separatiștii le-ar da acestora o legitimitate pe care nu o merită.

Acum, Rusia a schimbat tactica și întrebarea este dacă trupele trimise în regiunile secesioniste nu vor încerca să mărească suprafața acestor regiuni, intrând pe teritorii care acum sunt controlate de Kiev. Putin ar putea spune că etnicii ruși din regiune sunt persecutați și că Rusia trebuie să-și apere cetățenii, iar o mărire a suprafeței celor două republci ar putea să se producă, din moment ce Rusia are între 150.000 și 190.000 de soldați în nordul, estul și sudul Ucrainei.

Așadar, chiar dacă nu vor fi trimiși zeci de mii de soldați ruși către Kiev sau Odesa, nu ar fi exclus un avans al trupelor rusești în regiunile Donețk și Luhansk, pentru a captura alte orașe din est, cum ar fi Mariupol, Slovyansk sau Kramatorsk.

Recunoașterea acestor ”stătulețe” separatiste de acum este similară cu ce a făcut Federația Rusă în 2008 cu regiunile georgiene Osetia de sud și Abhazia. Aceste regiuni au învins Georgia cu ajutorul primit de la Moscova, și-au declarat independența, iar rușii au trupe acolo și acum.

Putin i-a descris pe ruși și ucraineni ca fiind un singur popor, susținând că „adevărata suveranitate a Ucrainei este posibilă numai în parteneriat cu Rusia”.

„Ucraina nu a avut niciodată propria sa statalitate autentică”, a spus Putin în timpul discursului de luni în care a repetat teoriile istorice care susțin ideea că Ucraina nu are de ce să fie un stat independent.

”Rusia a fost „jefuită” când Uniunea Sovietică s-a dezintegrat în 1991”, mai spunea Putin.

Surse: Wall Street Journal, Le Monde, New York Times, Washington Post