Sistemul Garanție Returnare. Care este punctul slab, ce ar putea urma și cum ajunge sticla din România în sudul Poloniei

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) este în funcțiune de 15 luni, iar peste patru miliarde de ambalaje au ajuns la automatele de lângă magazine. Se dorește testarea unui sistem cu automate mobile de mari dimensiuni, după un model din Ungaria, pentru a se încerca rezolvarea unui punct slab al SGR. Cum ar funcționa? Ce s-ar mai putea schimba în viitor și de ce sticla este o problemă, când vorbim despre reciclarea din România.

În medie, românii duc zilnic la automatele de colectare (RVM-uri) peste 10 milioane de ambalaje, iar pe timpul verii se va ajunge la peste 17 milioane/zi, după cum arată exemplele de anul trecut. Anul acesta, se estimează că vor fi duse la automate peste șase miliarde de ambalaje.

În prezent, pentru SGR, sunt aproape 5.700 de automate de colectare în țară, cu 600 mai multe decât la final de 2024, iar în februarie s-au adăugat 180 de puncte noi, spun cei de la compania RetuRO, administratorul SGR.

Automatele sunt ale retailerilor, ei le cumpără și ei calculează dacă își pot amortiza costurile, iar în unele cazuri nu rentează să pui RVM, dacă nu este o zonă unde va fi folosit intens. „RVM-ul nu înseamnă doar investiția în sine, în echipament, ci trebuie să ai volum suficient colectat în zonă. Spre exemplu, producătorii estimează că la un automat mic, pentru a fi eficient, trebuie să ajungă în el 400.000 de ambalaje pe an și este posibil ca în anumite zone să nu se colecteze niciodată atât, pentru că nu există așa consum mare”, a explicat directorul financiar al RetuRO, Cătălina Marga, la o discuție cu presa.

Contrastul sat-oraș este uriaș

Despre problemele de la automate ați putut citi de mai multe ori pe HotNews.ro, însă „călcâiul lui Ahile” pentru SGR este că rata de colectare este foarte mică în sate și comune, în timp ce în oraș este net mai mare. Numărul de automate a crescut în țară cu 10% în ultimele trei luni, însă este coadă la multe dintre ele și din cauza procentului foarte slab de colectare din mediul rural.

Tot la supermarket-urile din orașe vin și locuitorii din sate și comune care vor să-și recupereze garanția și, cum nu au RVM-uri în localitățile lor, trebuie să aducă la oraș sacii cu PET-uri, doze și sticle, uneori parcurgând pentru asta și 30-40 km cu mașina.

Sunt înregistrați în total pe platforma RetuRO 67.000 de comercianți, însă dintre aceștia, aproximativ 40.000 au contracte semnate pentru a face colectare.

Magazinele mici nu s-au „prins” în „hora reciclării”, deși toți comercianții sunt obligați să intre în sistem, chiar și cele mai mici chioșcuri de cartier sau din sate.

Magazinele cu suprafață de sub 200 mp NU sunt exceptate, dar se pot asocia cu alți operatori economici mici din zonă sau cu UAT-uri (autoritate locală). Când vor intra și primăriile în „hora reciclării” lucrurile se vor schimba în bine.

Câteva exemple au apărut în țară în acest an, iar reprezentanții RetuRO spun că sunt semne că primari din mai multe localități mici văd faptul că nu se colectează la nivel de sat sau comună aproape nimic și că este momentul să se facă pași spre crearea unei infrastructuri.

Pe 13 martie, ministrul mediului, Mircea Fechet, declara că nu este mulțumit de cum funcționează Sistemul Garanție Returnare, motivul fiind rata mică de colectare în mediul rural.

„Trebuie să ne asigurăm că în fiecare comună, în fiecare sat din România există un punct de colectare automat sau manual, pentru că nu e obligatoriu să avem RVM-uri peste tot, și trebuie să ne asigurăm că acest lucru este bine înțeles inclusiv de către conducerea companiei RetuRo”, a precizat ministrul.

Va fi testată o idee bună din Ungaria

Cei de la RetuRO vor demara un proiect-pilot care să impulsioneze rata de colectare în mediul rural, după o idee din Ungaria, unde se folosește o soluție mobilă, practic o mașină ce are un RVM de mare capacitate care merge la punctele de colectare și ridică ambalajele de acolo. Numărarea se face în fața comerciantului, iar lucrurile se mișcă mai rapid.

Hotnews a întrebat-o pe Cătălina Marga de la RetuRO cum ar funcționa acest RVM mobil. Ea spune că NU va fi unul în care omul va merge cu sacoșa ca să pună sticle și PET-uri, ci oamenii se vor duce să predea manual ambalajele la mici comercianți, aceștia vor primi un ID de la RetuRO și vor putea introduce ambalajele colectate manual în acel RVM de mare capacitate, în zilele când va trece mașina pe strada lor. Vor introduce ID-ul de comerciant și li se va face numărătoarea ambalajelor.

Nu se știe unde și când va fi făcută testarea pilot, cei de la RetuRO promit că se va întâmpla cât mai repede, însă până atunci este nevoie de o integrare a sistemelor acestor mari echipamente de tip RVM în sistemul RetuRO.

Garanția nu va crește și nici nu vor intra noi ambalaje în sistem în 2025

Nu sunt semne că se vor întâmpla schimbări majore în regulile SGR în 2025. NU va crește garanția la 1 leu, fiindcă ar fi prea devreme din momentul lansării sistemului și numărul de ambalaje reciclate este în creștere.

O altă cerere des întâlnită este să fie incluse în SGR și borcanele de diverse tipuri, dar și sticlele mai vechi ce nu au logo SGR sau PET-urile de 5 litri. NU există nicio declarație oficială că se analizează astfel de schimbări. Cele mai mari recipiente care intră în automatele de colectare sunt PET-urile de 3 litri.

„Nu prea mai vedem PET-uri pe străzi sau prin natură, iar acum este important să stabilizăm sistemul, pentru a ne asigura că rămâne solid și că se poate autosusține. Multă lume întreabă dacă am putea adăuga diverse lucruri, dar mai întâi să treacă acest an, să ne asigurăm că se menține solid sistemul și apoi putem vorbi despre noutăți”, spune Gemma Webb, CEO al ReturRO.

Ea a explicat, pentru HotNews.ro, că înainte ca SGR să fie lansat, au fost studiate sisteme similare din Germania, Norvegia și Danemarca, pentru a împrumuta de acolo elemente utile. Interesant este că – după lansarea SGR-ului românesc – sistemul de la noi a devenit în câteva grupuri de lucru la nivel european sursă de inspirație pentru țări precum Austria, Portugalia și Turcia.

Sticla românească a ajuns cu trenul până în sudul Poloniei

La centrele de reciclare au ajuns zeci de mii de tone de ambalaje, dar pentru unele materiale nu avem în țară suficientă capacitate de reciclare. Cei trei mari reciclatori de sticlă nu erau pregătiți să vină brusc așa volume mari de material, mai ales că era nevoie de capacități suplimentare de sortare, dar și de oameni în plus, spun cei de la RetuRO.

„Capacitatea de reciclare din România nu este unde trebuie, mai ales la sticlă. Pentru plastic și aluminiu lucrurile stau mult mai bine, dar pe partea de sticlă a fost o adevărată provocare. Reciclatorii de sticlă din piață nu s-au așteptat să vină o așa cantitate reală de material la dispoziția lor și este fără precedent în România să colectezi peste 20.000 de tone de sticlă într-o singură lună. A fost un șoc pentru ei și un efort de a se adapta, de a crește capacitatea liniilor, de a angaja personal adiționat, tot pentru a face față unui flux adițional mare de material”, spune  Radu Pascu, director comercial al RetuRO.

El mai explică faptul că, dat fiind că în țară nu era destulă capacitate de reciclare pentru sticlă, RetuRO s-a orientat către export, de exemplu spre un prelucrator de sticlă din Republica Moldova, iar o altă destinație a fost Ungaria. Cu trenul au fost trimise cantități de sticlă spre sudul Poloniei, unde există câteva fabrici mari de reciclare. Alte cantități de sticlă au fost duse cu vaporul spre Turcia, a mai explicat Radu Pascu.

Aproximativ 40% din sticla colectată în România prin SGR a ajuns la export.

Sute de camioane suplimentare

La început de 2024 planul pentru dezvoltarea SGR prevedea că trebuie construite 17 centre de sortate și numărare în țară, dar s-a constatat apoi că nouă centre vor fi suficiente la nivel național, iar șapte dintre ele sunt funcționale. Cel mai mare „hub” de colectare este cel din Otopeni, cu o capacitate anuală de numărare de 900 milioane ambalaje SGR, iar capacitatea de sortare și procesare pe tipuri de material este dublă.

Tot acum un an se considera că în lunile cele mai aglomerate ar trebui ca ambalajele să fie transportate de o flotă e 1.700 de camioane, însă s-a decis că un maxim de 1.100 de camioane este suficient.

„Logistica este cea mai mare provocare a sistemului, fiindcă nu era o logistică clasică și un astfel de proces nu exista în România la dimensiunile necesare”, explică Ovidiu Singeorzan, director operațional la RetuRO.

O mare problemă, adaugă directorul, era că sistemul de planificare a ridicărilor nu se baza pe niciun istoric, fiindcă nu avea cum să existe un istoric, iar punctele de colectare nu erau corect cartografiate în sistem.

Acum, o parte dintre problemele logistice s-au rezolvat, spune oficialul companiei, capacitatea de colectare a crescut, iar camioanele companiilor partenere pot face față și dacă nevoia de transport crește cu 30-50% față de ziua precedentă.

Pentru anul acesta, cei de la RetuRo promit și investiții în sistemul de IT, pentru ca acesta să fie mult mai stabil și mai ușor de folosit.

RetuRO anunța pe 25 februarie lansarea licitaţiei pentru selectarea furnizorilor de transport care vor asigura fluxul logistic al ambalajelor din cadrul SGR. Licitaţia vizează selecţia partenerilor de transport pentru a asigura un flux logistic „rapid şi sustenabil” în cadrul SGR. La început, termenul limită era 17 martie, însă a fost prelungit până la final de aprilie. „Estimăm că, cel puțin în prima fază vom putea coopta între 700 și 1.000 de transportatori naționali care vor fi împărțiți pe regiuni”, spune directorul de operațiuni de la RetuRO.

Păsuirea și planul de investiții

RetuRO a obținut înainte de demararea SGR un „împrumut verde” în valoare de 90 milioane euro, pentru a demara investițiile în centrele de numărare și sortare. Compania plătește acest împrumut din surse proprii (din cele trei surse principale de venit).

Obiectivul de colectare pentru primul an era de 65%, s-a reușit strângerea a numai 55% din ambalajele puse în piață de comercianți, însă în ultimele șase luni ale anului ponderea a fost mult peste țintă, adică de 80%, în timp ce în primele luni rata de colectare a fost extrem de mică, pentru că sistemul abia pornise și mulți oameni nu aflaseră de el.

Autoritățile au decis ca RetuRO să nu fie penalizată, așadar să nu plătească o contribuție pentru neîndeplinirea obiectivului, dar obligația RetuRO este de a investi 350 milioane lei în următorii cinci pentru eficientizarea sistemului.

Acești 350 milioane lei sunt în plus față de cei 90 milioane euro investiți până acum. RetuRO a depus în termenul legal planul de investiții, a fost avizat favorabil de AFM, iar ministerul mediului trebuie să-l trimită către Guvern, pentru a fi aprobat prin HG, așa cum prevede legea, a explicat Cătălina Marga, director financiar RetuRO.

Hotnews a întrebat-o pe Cătălina Marga de la RetuRO spre ce domenii se vor îndrepta cei 350 milioane lei: „Sumele se vor duce mai ales spre eficientizare și apoi ne dorim să crească eficacitatea sistemului și ne gândim la calitatea materialelor. Orice sistem de garanție – returnare ajunge după 5-6 ani de funcționare să aibă o puritate a materialelor cât mai mare și vom investi și în automatizare, astfel încât să nu mai intervină așa de multe procese manuale”.

Pentru obținerea unei purități mai mari a materialelor trebuie, spre exemplu, cumpărate utilaje mai performante de sortare a PET-urilor și sticlei.

Sistemul Garanție-Returnare (SGR) este administrat de RetuRO, compania înființată de către de un consorțiu format din trei acționari privați și un acționar public.

Cei trei acţionari privaţi sunt: Asociaţia Berarii României pentru Mediu (30%), Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30% din acțiuni) şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (20%). Acţionarul public este statul român – prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (20% din acțiuni).