De ce Rusia nu prea blochează semnalul GPS în Ucraina

​Rusia a bruiat în multe locuri semnalul GPS în Ucraina, pentru a pune bețe în roate apărătorilor, însă aceste bruiaje nu au fost atât de răspândite. GPS-ul este extrem de important pentru ambele țări, dar sunt câteva explicații pentru care Rusia nu s-a folosit pe scară largă de blocaje.

Semnalul GPS este esențial în multe etape ale războiului, de la dronele de supraveghere și rachetele ghidate, până la toate felurile de comunicații.

Sistemul GPS este o rețea de sateliți care orbitează în jurul Pământului în puncte fixe deasupra planetei, transmițând semnale tuturor receptorilor aflați la sol.

Rusia a făcut mult „jamming” în Ucraina, a bruiat în multe locuri semnalele GPS, însă nu atât pe cât era de așteptat. De ce?

O explicație este legată de faptul că și rușii se folosesc de GPS, pentru că sistemul de navigație GLONASS, dezvoltat de ruși, nu este atât de precis. Au fost avioane rusești la care piloții au pus în bord și receptoare GPS care sunt ieftine și precise.

Este ca și în cazul căilor ferate, unde a apărut de mai multe ori întrebarea: de ce rușii nu au distrus pe scară largă căile ferate din Ucraina? Răspunsul este că și rușii au nevoie de căile ferate și s-au și folosit de ele, mai ales în sudul țării (regiunea Herson) și în est (Donbas). Aveau de gând să le folosească și în regiunea Kiev și la granița cu Belarus, dar apărarea ucraineană a fost la înălțime.

Nu trebuie uitat faptul că sistemul GPS susține mai multe tipuri de infrastructură esențială: internet, rețeaua electrică, sisteme de comandă și control. Rușii vor să se folosească de aceste sisteme în Ucraina, iar dacă ar bruia și distruge tot, nu le-ar fi mai ușor.

Apoi, multe dintre armele folosite de armata ucraineană sunt din perioada sovietică, nefiind ghidate cu ajutorul GPS-ului, astfel că un bruiaj de proporții nu ar duce la o paralizare a activității armatei ucrainene.

Lansatoarele multiple de rachete HIMARS și alte arme primite în ultimele luni de Ucraina de la aliați se folosesc de GPS pentru a-și atinge țintele, dar există și alte sisteme de back-up de ghidaj care să le ajute să-și atingă ținta, în caz că GPS-ul nu funcționează.

O altă explicație poate fi că rușii nu au capacități atât de extinse de bruiaj cum s-a crezut și deci nu pot face „jamming” de proporții. S-a văzut în acest război că armata rusă nu este atât de pregătită și de tehnologizată cum s-a crezut. Nu a fost deloc grozav organizată, iar superioritatea aeriană despre care s-a vorbit mult, s-a văzut prea puțin. Pur și simplu s-ar putea ca Rusia să nu fie atât de iscusită în acest domeniu al „războiului electronic”.

O altă explicație ține de faptul că cele mai puternice aparate de bruiaj ale semnalelor GPS pot fi localizate și apoi distruse, dat fiind că pot fi detectate transmisiile radio consistente. Așadar, rușii nu au făcut bruiaj extins și fiindcă nu voiau să riște să atragă atacuri ale ucrainenilor în zonele cu aparatură importantă.

Rusia are capacități multiple de bruiaj ale semnalului GPS, iar asta s-a dovedit și în nordul Norvegiei, dar și în Rusia, unde tehnici de bruiaj sunt folosite în zone unde sunt instalații sensibile pentru siguranța națională.

Este clar că în Ucraina se desfășoară și un „război electronic”, fiind vorba despre sisteme hardware și software care pot bruia, intercepta sau localiza comunicațiile inamicului. Aceste sisteme pot fi puse pe avioane, nave maritime, elicoptere și vehicule care se deplasează la sol.

Rusia a mutat echipamentele de bruiaj cât mai aproape de linia frontului în Donbas și au fost cazuri în care comunicațiile prin radar ale dronelor ucrainene au fost bruiate, astfel că nu au mai putut localiza cu succes bateriile de artilerie ale armatei ruse.

Ruși s-au folosit de avantajul numeric și de mijloace de interceptare pentru a localiza și ataca artileria ucraineană.

(Surse: The Economist, Defense News, The Record, c4isrnet.com)