De ce spune Alexandru Rafila că nu a putut lua o decizie în privința vaccinurilor Pfizer atunci când a fost ministru / Cu ce îl contrazice Vlad Voiculescu

Fostul ministru al sănătății Alexandru Rafila a declarat miercuri seară, la Digi24, că nu a putut accepta varianta prin care statul român plătea până la 170 de milioane de euro pentru vaccinurile anti-Covid de la Pfizer, reprezentând o „taxă de flexibilitate”, ca variantă de soluționare a cazului la vremea respectivă, deoarece nu exista o bază legală.

Rafila a explicat, astfel, că ministerul său nu putea lua o decizie în acest sens fără acordul premierului de la acea vreme. „Această decizie depășea cu mult competențele Ministerului Sănătății”, susține acesta.

„Această problemă privind plata a 600 de milioane de euro (către Pfizer) a fost generată de un contract nesăbuit pe care l-a încheiat doamna ministru (Ioana) Mihăilă, domnul prim-ministru (Florin) Cîțu și domnul vicepremier (Tánczos) Barna în mai 2021”, a acuzat Alexandru Rafila într-o intervenție la Digi24.

Despre cum ar fi decurs ulterior discuțiile cu Pfizer privind vaccinurile anti-Covid achiziționate, negocieri intermediate de Comisia Europeană, Alexandru Rafila afirmă că: „Erau discuții online și, la un moment dat, pentru că exista un număr semnificativ de state membre care nu agreau diversele variante care fuseseră propuse de-a lungul timpului, au venit cu ultima variantă, care a fost acceptată de majoritatea statelor membre, mai puțin trei țări: România, Polonia și Ungaria. Bulgaria a semnat în ultima zi. Și Bulgaria a fost în dubiu”.

Potrivit fostului ministru al sănătății, această variantă implica situația în care „se plătea o amendă, o taxă de flexibilitate, 10 euro pe doză nelivrată. Trebuia să primim 16 milioane de doze și în loc să plătim 320 de milioane de euro, ei nu le mai trimiteau și plăteam un fel de amendă, 160-170 de milioane de euro. Trebuia să mai cumpărăm o anumită cantitate de vaccinuri în următorii patru ani”.

„Nealegând o variantă, s-a mers pe cea inițială. Această decizie depășea cu mult competențele Ministerului Sănătății. Eu nu puteam alege din trei motive. Prima: contractul fusese semnat de ministrul, premierul și vicepremierul de resorst la vremea respectivă. În oglindă, când schimbi acest contract, trebuia să informezi premierul (Nicolae Ciucă – n.r.) să ia o decizie. Era nevoie de OUG să facem această plată, de 160-170 de milioane de euro pentru ceva pe care nu-l primeai. Nu există în legislație o astfel de posibilitate”, a susținut Rafila.

„Era o problemă foarte serioasă. Nu existau nici banii în bugetul Ministerului Sănătății să facă posibilă această plată. Deci de la fondul de rezervă al Guvernului… Nu există calea legală. Nu putea nimeni să dea bun de plată”, a mai susținut fostul ministru al sănătății.

Vlad Voiculescu: „Exista o opțiune gratuită, necesita o decizie doar a ministrului Sănătății”

Intervenind în aceeași emisiune la Digi24, un alt fost ministru al sănătății, Vlad Voiculescu (în guvernul Cîțu, înaintea ministrei Ioana Mihăilă), a susținut în schimb că „cele trei puncte care au fost pe masa dlui Rafila și pe masa dlui Ciucă au fost următoarele: o reducere cu o treime a cantității de vaccinuri, o reducere la jumătate a costurilor prin plata unei jumătăți din preț, adică 9,75 în loc de 19,5”.

„Punctul trei era o opțiune care era gratuită, nu necesită o decizie a cuiva, decât a ministrului Sănătății, care însemna reeșalonarea dozelor de vaccin pe 4 ani. Asta ne-ar fi scutit de vreo 150-200 de milioane de euro, pe care o să-i plătim ca dobânzi în acest moment”, a mai spus Vlad Voiculescu.

România pierde în procesul intentat de Pfizer

La 1 aprilie 2026, un tribunal din Bruxelles a condamnat, în primă instanță, atât România cât și Polonia să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-Covid de la Pfizer/BioNTech care au fost comandate și apoi anulate. Potrivit deciziei instanței, România are de plătit aproximativ 600 de milioane de euro.

Gigantul farmaceutic american Pfizer a dat în judecată Polonia și România în toamna anului 2023, pentru a impune executarea acestor contracte de achiziție pe care cele două țări au refuzat să le îndeplinească integral, din cauza încheierii pandemiei.

În acest litigiu civil, tribunalul de primă instanță din Bruxelles a estimat că cele două țări nu au putut să demonstreze că „Pfizer ar abuza de dreptul său prin urmărirea executării obligațiilor contractuale”.

Comisia Europeană, ce are sediul la Bruxelles, a negociat și a încheiat aceste achiziții de vaccinuri anti-Covid în numele statelor membre ale UE și de aceea competența soluționării litigiilor legate de aceste contracte a revenit justiției belgiene. Unul dintre cele mai mari contracte a fost semnat cu Pfizer în mai 2021.

Cazul Pfizer vs. România

Pfizer a dat în judecată statul român, la Bruxelles, în ianuarie 2024, pentru că ar fi încălcat contractul pentru achiziția de vaccinuri anti-Covid încheiat în pandemie.

„În urma unei încălcări prelungite a angajamentelor contractuale şi a unei perioade de discuţii purtate cu bună-credinţă între părţi, Pfizer şi BioNTech au luat decizia dificilă de a iniţia proceduri oficiale împotriva României”, anunța atunci un reprezentant Pfizer.

Ministrul Sănătăţii de la acea vreme, Alexandru Rafila, afirma că situația nu era una neaşteptată, având în vedere că acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul altor două state UE, Polonia şi Ungaria.

Rafila explica atunci că au fost contractate cantităţi enorme de vaccin anti-Covid, de care însă România nu ar mai fi avut nevoie, fiind vorba despre 28 de milioane de doze de vaccin de la Pfizer (în valoare de aproximativ 550 de milioane de euro), negociate prin contract și pe care țara noastră nu le-a mai comandat și, implicit, nu le-a mai primit.

„Nu există niciun fel de bază legală pentru aceste compensaţii financiare şi, în mod evident, noi nu puteam să comandăm restul de 28 de milioane de doze de vaccin care mai rămăseseră de livrat în cadrul acestui contract, în condiţiile în care în România interesul pentru vaccinare practic nu există în acest moment”, afirma ministrul Alexandru Rafila.

Rafila spunea că vrea o „negociere”

Cu câteva săptămâni înainte, Alexandru Rafila explica, în legătură cu vaccinurile anti-Covid, că obligaţiile contractuale asumate de România în prima jumătate anului 2021 produc în continuare efecte şi speră că se va ajunge la o soluţie negociată cu producătorii acestora. El a insistat că nu are rost să fie livrate vaccinuri care nu vor fi folosite.

Tot spre finalul anului 2023, Rafila spunea că sunt şanse să se ajungă la o înţelegere cu unul dintre producătorii de vaccinuri anti-Covid, pentru a se încheia amiabil contractul, dar pentru contractul cu Pfizer încă se caută soluţii, pentru că „ar trebui să mai luăm 27 de milioane de doze”.

Achiziţia de vaccinuri din pandemie face totodată obiectul unei anchete DNA, fostul premier Florin Cîţu, foştii miniştrii ai Sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă şi fostui secretar de stat în MS Andrei Baciu fiind urmăriţi penal pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Pfizer, care a dezvoltat vaccinul anti-Covid împreună cu compania germană BioNTech, a acţionat și Polonia în instanţă, după negocieri care au durat un an şi care nu au dus la nicio înţelegere.