De ce Suedia nu va iniția în Consiliul UE un vot pentru primirea Bulgariei și României în Schengen

Suedia – țară care deține președinția Consiliului Uniunii Europene – nu va iniția un vot pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen până când nu se va ajunge la un acord cu statele care s-au opus acceptării celor două state în spațiul european de liberă circulație, a declarat reprezentantul permanent al Suediei la UE, Lars Danielsson, citat de Novinite.

Lars Danielsson a precizat că președinția suedeză a Consiliului UE va organiza „consultări intensive” cu privire la modul în care se va proceda.

• „Aceasta, desigur, include cele două țări în cauză, precum și țările care au indicat că au o problemă cu acest proces.
• De asemenea, observăm că unele dintre motivele pentru care nu a existat o decizie pozitivă în decembrie nu sunt direct legate de probleme europene sau de probleme care sunt în prerogativele președinției”, a afirmat reprezentantul permanent al Suediei la UE.

El a spus că au fost începute consultările bilaterale cu statele implicate, iar la acest moment nu poate spune când va putea fi repusă pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne tema aderării României și Bulgariei la Schengen.

• „În opinia noastră, cu cât mai repede, cu atât mai bine.
• Dar nu vedem niciun rost să o înscriem pe ordinea de zi până când nu este clar că există o șansă rezonabilă de a obține aprobarea în Consiliul JAI.
• Așa că vom încerca să facem acest lucru în timpul președinției suedeze, dar nu pot garanta că se va întâmpla. Nu depinde în primul rând de noi, ci de părțile implicate”, a afirmat reprezentantul permanent al Suediei la UE, Lars Danielsson, potrivit Novinite.

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2023, președinția Consiliului UE este asigurată de Suedia. Urmează Spania – iulie-decembrie 2023, Belgia – ianuarie-iunie 2024 și Ungaria – iulie-decembrie 2024.

Președinția Consiliului se asigură prin rotație la fiecare șase luni între statele membre ale UE. În cursul acestei perioade de șase luni, președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.

Reamintim că România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu a intrat în spațiul european de liberă circulație deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE. Austria a reușit să blocheze, în Consiliul JAI din 8 decembrie, aderarea la Schengen, pentru o astfel de decizie fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”. În acelaşi timp, Croaţia a primit undă verde să adere la Schengen de la 1 ianuarie 2023.

Prima reuniune a Consiliului JAI sub președinția Suediei, în ianuarie

Prima reuniune a Consiliului Justiție și Afaceri Interne sub președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene va avea loc în perioada 25-27 ianuarie, fiind una informală.

Conform unor europarlamentari români, este însă prima ocazie din acest an pentru România pentru a cere un calendar ferm de aderare la Schengen.

• „Reuniunile oficiale ale Consiliului sunt organizate de Consiliul UE și sunt prezidate de președinția Consiliului.
• Cu toate acestea, fiecare președinție a Consiliului organizează și reuniuni informale ale miniștrilor pentru a purta discuții privind inițiative legate de un anumit subiect sau de o anumită formațiune a Consiliului”, precizează Consiliul European.

Prima reuniune oficială a Consiliului JAI este programată în perioada 9-10 martie, la Bruxelles.

„O oportunitate de a pune în discuție accesul nostru în spațiul Schengen”

Europarlamentarul Eugen Tomac spune că reuniunea informală ar fi o oportunitate pentru autoritățile române de a pune în discuție aderarea României la Schengen:

• „Pe 25 ianuarie, domnul Bode este invitat la Stockholm, la o reuniune informala a Consiliului JAI, ne anunță Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene, care a convocat această ședință.
• Vizita este importantă, nu avem deocamdată confirmarea participării ministrului român de Interne la evenimentul din Suedia, dar vorbim de oportunitatea pe care acesta o are de a pune în discuție, chiar și într-un format informal, chestiunea accesului nostru în spațiul Schengen.
• Rămâne de văzut dacă, de această dată, dialogul, perseverența și capacitatea de negociere a actualului guvern vor fi mai reușite decât până acum.
• Deci, toți ochii spre Stockholm, acolo unde, în perioada 25-27 ianuarie, va avea loc un Consiliu JAI informal”.

Și europarlamentarul Victor Negrescu spune că 2023 poate să fie anul aderării României la spațiul Schengen, „dacă acest subiect va fi abordat coerent și cu profesionalism”, el enumerând câteva momente cheie de pe agenda europeană la începutul anului:

• În perioada 25-27 ianuarie, va avea loc în Suedia reuniunea informală a Consiliului de Justiție și Afaceri Interne (JAI). ”Este obligatoriu pentru România să profite de acest moment pentru a clarifica disensiunile cu Austria și pentru a solicita un calendar ferm de aderare. De asemenea, trebuie să solicite ca extinderea Schengen să fie pe ordinea de zi a Consiliului JAI din martie sau iunie”.
• În perioada 9-10 februarie, va avea loc Consiliul European. „Este important ca subiectul aderării României la spațiul Schengen să rămână pe agenda europeană. Șefii de stat și de guvern trebuie să abordeze această tematică și să clarifice aspectele restante.
• Doar dacă vom aborda coerent începutul de an, vom avea o șansă reală ca țara noastră să intre în spațiul Schengen pe finalul anului”.

„Nu vreau să mă gândesc ce s-ar întâmpla dacă acest lucru nu se va întâmpla”

Preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, aflată în 20 decembrie la București, a susținut din nou că „va lupta” ca România să fie primită în Schengen în 2023, spunând că nu vrea să se gândească „ce s-ar întâmpla dacă acest lucru nu se va întâmpla”.

România aparține spațiului Schengen și nu există nicio justificare pentru a respinge aderarea acesteia la Schengen, iar Parlamentul European va insista ca acest lucru să se întâmple în 2023, a declarat șefa Parlamentului European într-o conferință de presă susținută alături de Klaus Iohannis.

Roberta Metsola a avansat și un termen pentru intrarea României în spațiul Schengen: prima parte a anului 2023:

• „Vreau să mă asigur că în 2023 vom reuși, pentru că nu avem alternativă.
• În 2024 sunt alegeri europene. Care va fi mesajul nostru pentru cetățenii europeni din România? Votați pentru Parlamentul European, casa democrației.
• Responsabilitatea mea este să conving, dar și să livrez. Și cred că este momentul ca România să intre în Schengen. În prima jumătate a anului 2023 ar trebui ca România să adere la Schengen”.

De altfel, și președintele Klaus Iohannis a spus, în conferința de presă susținută alături de Metsola, că tema intrării României în Schengen va fi tranșată în prima reuniune a Consiliului JAI, programată în martie 2023.

Argumentele aduse de Austria împotriva intrării României în Schengen

După votul din JAI din 8 decembrie, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.

• „România și Bulgaria au cifre diferite. Aceste țări nici nu ar putea cunoaște numărul adevărat dacă nu înregistrează oamenii”, a explicat Nehammer discrepanța dintre datele privind migranții prezentate de guvernul austriac și de autoritățile de la București și Sofia.

El a subliniat, într-un interviu acordat postului public de televiziune, că ridicarea dreptului de veto va fi posibilă numai atunci când România și Bulgaria vor îmbunătăți protecția la frontiere.

Întrebat de ce Austria nu a ales calea obişnuită în UE, respectiv de a căuta aliaţi în rândul celorlalte state şi de a obţine astfel schimbări, Nehammer a spus că nicio altă ţară nu are – proporţional cu populaţia sa – o presiune a migrației similare celei a Austriei. De asemenea, Olanda a încercat de mult timp să găsească sprijin în Consiliul UE, dar nu a reuşit, iar „în celelalte ţări ale UE pur şi simplu problema a fost conştientizată altfel decât în Austria”. Cum Comisia Europeană nu acţiona, trebuia să se acţioneze „în forţă” şi la nivel naţional, a susținut cancelarul.

„Poliția austriacă a investigat asta”

Și la reuniunea Consiliului European din 15 decembrie de la Bruxelles cancelarul austriac Karl Nehammer a continuat să susțină teza numărului mare de migranți care ar ajunge în Austria fără să fie înregistrați în România.

Întrebat, la Bruxelles, despre refuzul Austriei de a primi România în Schengen, Karl Nehammer a reluat teza numărului „uriaș” de migranți care au ajuns în Austria în acest an – 100.000, dintre care 75.000 neînregistrați de celelalte state prin care au trecut:

• „Poziţia Austriei este că trebuie să sprijinim Bulgaria şi România. Nu este o problemă de ţări împotriva altor ţări, este o problemă de securitate.
• Avem în Austria mai mult de 75.000 de persoane neînregistrate şi ştim că 20.000 de migranţi ilegali traversează România. Ştim asta ca urmare a investigaţiilor derulate de poliţia austriacă. Acum trebuie să găsim o soluţie la această problemă”.

La remarca unui jurnalist că aceste cifre sunt contestate de către autoritățile române, cancelarul austriac a răspuns:

• „Dar știţi că Poliţia Română îi are în evidenţă pe aceşti oameni care sunt înregistraţi în România.
• În Austria am înregistrat peste 100.000 de migranţi şi 75.000 dintre aceştia nu sunt înregistraţi. Este un număr uriaş.
• Este o problemă de securitate pentru întreaga Uniune Europeană.
• Aceasta este problema şi este necesar să spunem că nu este vorba despre a fi împotriva Austriei, Bulgariei sau României. Trebuie să rezolvăm împreună aceasta problemă de securitate şi cred că o vom face”. (Foto: Dreamstime.com)