De ce sunt importante descoperirile care au luat Premiul Nobel pentru medicina. Controversele din jurul HIV si HPV

Dupa 25 de ani! Asa ar putea fi intitulat Premiul Nobel pentru Medicina din acest an, care a fost impartit de catre doi francezi si un neamt. Acestia au fost incununati pentru descoperirea virusilor responsabili pentru aparitia SIDA si a cancerului cervical. Cei doi francezi sunt Francoise Barre-Sinnousi de la Institutul Pasteur si Luc Montaigner. In anul 1983, au identificat virusul HIV-1, cel care cauzeaza maladia SIDA. Descoperirea celor doi a venit la 2 ani de la identificarea, in anul 1981, a primelor cazuri de SIDA.

Cercetatorul german este Harald zur Hausen, de la Universitatea din Dusseldorf, care a descoperit, tot in 1983, papiloma virusul uman (prescurtat HPV) si l-a identificat drept cauza a cancerului cervical.

Care sunt implicatiile acestor descoperiri?

Conform BBC, de la semnalarea primelor cazuri de SIDA in anul 1981 si pana in prezent au murit peste 25 de milioane de oameni din cauza acestei maladii. Aceeasi sursa mai arata ca in zilele noastre traiesc mai bine de 30 de milioane de persoane infectate cu virusul HIV.

Sansele acestora de supravietuire au crescut enorm in ultimele decenii, in urma descoperirii virusului HIV. Si asta pentru ca odata cu descoperirea virusului a fost posibila gasirea unor medicamente – asa numitele medicamente retrovirale – care au putut prelungi considerabil vietile celor infectati. Daca acum doua decenii bolnavii de SIDA nu traiau mai mult de cativa ani din momentul infectarii, medicamentele retrovirale i-au ajutat pe cei aflati sub tratament sa poata spera sa traiasca si cateva decenii.

Situatia raspandirii SIDA nu este insa nici pe departe rezolvata. Pe de o parte nu a fost descoperit inca un medicament care sa vindece complet aceasta boala. Pe de alta parte medicamentele retrovirale raman in prezent prea scumpe pentru bolnavii din tarile sarace, precum cele din Africa, unde infectarile cu virusul HIV sunt si cele mai raspandite.

Cu toate acestea, asa cum a preluat BBC din motivatia oficiala a Adunarii Nobel, “niciodata pana acum stiinta si medicina nu au gasit atat de rapid cauza si un tratament unei noi maladii”.

Virusul cancerului

Povestea Papiloma Virusului Uman (HPV) este la fel de importanta. Cand, in anii 1970 si la inceputul anilor 1980, doctorul Harald zur Hausen cauta sa descopere virusul pe care il considera vinovat pentru aparitia cancerului cervical, majoritatea covarsitoare a cercetatorilor din domeniu era mai mult decat sceptica. In acei ani era foarte greu de acceptat ideea ca un cancer ar putea fi cauzat de un virus.

Identificarea, in anul 1983, a HPV-16, pe care l-a descoperit a fi vinovat de aparitia celulelor canceroase, a modificat fundamental mai multe concepte. Pe de o parte, a demonstrat ca exista feluri de cancer care pot fi provocate de virusi. Pe de alta parte, prin identificarea HPV, a putut fi dezvoltat primul vaccin care previne un tip de cancer.

Identificarea HPV si descoperirea vaccinului sunt cu atat mai importante cu cat incidenta HPV este deosebit de mare. Conform BBC online, cancerul cervical reprezenta 5 procente din totalul cancerelor iar HPV este agentul cel mai frecvent transmis pe cale sexuala, fiind intalnit la mai bine de 50 de procente din populatia planetei. Astazi peste 30 de milioane de femei din 105 tari ale lumii au fost vaccinate impotriva cancerului cervical.

Mihnea Bostina: „Nobelul pentru medicina aduce in prim plan subiecte care depasesc cu mult granitele strimte ale unei discipline”

Mihnea Bostina Foto: Hotnews

Mihnea Bostina este cercetator la Harvard School of Medicine din Statele Unite, una dintre cele mai prestigioase scoli din domeniu ale lumii.

Rep: Ce premiaza Nobelul din acest an in domeniul medicinei?

M.B. Intr-un fel este vorba despre doi virusi care se afla in centrul atentiei stiintifice in ultima vreme. Despre HIV, nu cred ca e nevoie sa spunem de ce – peste 25 milioane de victime, plus 33 de milioane de persoane infectate. Pe de alta parte, lupta pentru gasirea unor medicamente antivirale sau a unui vaccin este una dintre cele mai fenomenale zbateri financiare din istorie, care alatura marcante figuri publice de sume fabuloase si asa mai departe.

Celalalt subiect, este la fel de ‘in voga’. Este vorba de unul din virusii a carui infectie poate duce la cancer: papiloma, virusul responsabil pentru cancerul cervical –al doilea tip de cancer, ca frecventa, care afecteaza femeile. Virusul – sau mai precis unul dintre cele peste 100 de tipuri ale sale – este prezent in majoritatea populatiei, barbati si femei – cifra este undeva intre 50% si 80% din totalul populatiei mondiale. Dar ceea ce este si mai important este faptul ca acesta este primul tip de cancer pentru care exista un vaccin.

Rep: Hai sa ne uitam putin la acesti virusi si sa vedem care e mecanismul prin care acestia ii pot imbolnavi pe oameni.

M.B. In mod normal, cind vorbim de virusi – ne gindim la un microb care patrunde in organism si cauzeaza o infectie. Organismul raspunde, produce anticorpi – si nu doar opreste infectia, ci mai mult, stopeaza orice infectie ulterioara. Asa functioneaza infectiile, dar asa functioneaza si vaccinurile. Ei bine, in cazurile de fata lucrurile stau altfel. Atat HPV cit si HIV isi integreaza propriul genom in ADN-ul celulelor infectate. Devin parte din organism!

In cazul HPV, in general infectia este blinda: virusul este fie eliminat fie tolerat timp de zeci de ani. La un moment dat, insa, celulele infectate pot evolua si da nastere unor tumori. Vaccinul incearca sa ‘pregateasca’ organismul pentru o posibila infectie, prezentindu-i nu virusul intreg sau atenuat, ca in cazul altor vaccinuri, ci doar cu carcasa golita de ADN-ul care duce la infectie. In cazul unei infectii, organismul are anticorpi deja pregatiti si poate anihila virusul inainte ca acesta sa se integreze in genom.

In cazul HIV, infectia vizeaza tocmai celulele care ar trebui sa lupte impotriva virusului. Virusul este intr-un fel invizibil organismului datorita unei triple strategii. Proteinele care initieza infectia si duc la patrunderea in celula sunt pavate cu un invelis care le ‘mascheaza’ caracterul strain. In plus, acest invelis apara portiunile esentiale ale virusului de anticorpi. Iar ultima lovitura – si probabil cea mai critica – zonele accesibile variaza cu o rata foarte mare a mutatiilor, care depaseste capacitatea de reactie a sistemului imunitar.

Rep: Atribuirea Premiului Nobel echipei franceze care a descoperit virusul HIV readuce in discutie o veche controversa. Despre ce e vorba?

M.B. In afara de impactul obiectiv al acestor doua subiecte, ele au si o latura mai putin stiintifica. Spre exemplu, descoperirea HIV a fost – si este inca– in centrul unei dispute americano – franceze in ceea ce priveste intiietatea, intre avocatii lui Luc Montaignier si ai lui Robert Galo. Intr-un fel, acest premiu este nu o surpriza, ci mai degraba o rezolvare a conflictului. Cum nici un premiu Nobel nu scapa de acuze – justificate sau nu – sau de conotatii politice, si acesta va fi, evident, intens discutat. Ajunge sa vezi cum e prezentata stirea pe celel doua maluri ale Atlanticului.

Pe de alta parte, oportunitatea vaccinarii impotriva HPV este intens dezbatuta din punct de vedere moral – in fond vorbim despre cea mai raspindita infectie sexuala. Cum vaccinarea trebuie facuta in scoala, se ridica intrebarea daca nu va relaxa prea mult moravurile elevilor.

Asadar este loc pentru multe discutii pe marginea acestor subiecte, dincolo de partea de stiinta inclusa in ele. Doua subiecte interesante si din perspectiva politica, morala sau financiara.

Rep: Hai sa revenim la stiinta. Ce iti atrage atentia din punct de vedere stiintific la Nobelul din acest an?

M.B.: Ce imi place mie la Nobelul in medicina din anul acesta este faptul ca recompenseaza in primul rind o descoperire a unui tip de organism si nu a unei cure. Bineinteles, descoperirea a fost insotita si urmata de rezultate cu impact medical imediat.

Insa nu numai formularea, ci si mesajul imediat al acestui premiu vizeaza descoperirea propriu-zisa, momentul initital al infatisarii noului! Este oarecum o schimbare de accent de la rezultatul practic spre rezultatul fondator. Ne arata ca solutiile nu pot veni decit atunci cind cunoastem bine problema. Ca dincolo de cursa pentru un medicament, se afla un lung mars pentru intelegere.

Si, fara a face o legatura imediata, dar poate nu intimplator, premiul ramine in intregime in Europa – un spatiu care incearca sa incurajeze acest fel de cercetare. Aceasta este oarecum o surpriza pentru comunitatea internationala, nu doar stiintifica. Dar, pe de alta parte, sa nu uitam ca vaccinul este fabricat de compania americana Merck. La fel si multe dintre antiretroviralele folosita impotriva virusului HIV.

In orice caz, probabil mai mult decit in orice an, Nobelul pentru medicina aduce in prim plan niste subiecte care depasesc cu mult granitele strimte ale unei discipline. Nu este doar un prilej de a afla ceva nou din medicina, ci si unul de a medita la rolul stiintei in societate, pornind de la niste probleme extrem de concrete, de disputate si de tragice

Nota: Autorul materialelor de astazi, Adrian Stanica, a realizat, impreuna cu Dana Jalobeanu, emisiunea Magazin Stiintific difuzata de BBC pana la inchiderea postului. De la 1 octombrie, cei doi cercetatori scriu pentru sectiunea HotScience de pe HotNews.ro